Noutati legislative 2011 – esalonare la plata obligatiilor fiscale si o noua metodologie de calcul a contributiilor si taxelor la Fondul pentru mediu

Noi reglementări privind acordarea eşalonărilor la plată

Marţi, 22 martie 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29 din 20 martie 2011. Având în vedere dificultăţile generate de criza economico-financiară, în scopul prevenirii acumulării de către contribuabili de noi datorii în raport cu autoritățile fiscale, Guvernul României a adoptat noi dispoziții ce au ca obiect acordarea posibilității de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Astfel, organele fiscale competente pot acorda, la cererea contribuabilului, înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani. Eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Eşalonarea la plată nu se acordă, printre altele, pentru obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 1.500 lei în cazul persoanelor juridice; obligaţiile fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, care şi-a pierdut valabilitate; etc.

Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale şi de capacitatea financiară de plată a contribuabilului.

Pentru acordarea eşalonării, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

-Să aibă depuse toate declaraţiile fiscale;

-Să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti, dar să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare;

-În termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, să constituie garanţia de plată;

-Să nu se afle în procedura insolvenţei;

-Să nu se afle în dizolvare;

Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, se datorează şi se calculează dobânzi, la nivelul stabilit potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Prin excepţie, nivelul dobânzii poate fi de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în care contribuabilul constituie o anumită garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului. În scurt timp, prin ordin al ministrului finanţelor publice, va fi adoptată și o procedură de aplicare a acestor dispoziţii.

Mai multe detalii puteţi găsi aici.

Modificări ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Marţi, 22 martie 2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul 1032 din 10 martie 2011. Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, a fost abrogată prin Ordin nr. 1032 din 10 martie 2011, emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Acest act normativ adopta o nouă Metodologie de calcul pentru contribuţiile şi taxele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-j), p), q) şi s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

În ceea ce priveşte modul de calcul al taxei pentru ambalaje, se aduc clarificări cu privire la momentul la care se consideră introduse pe piaţa naţională ambalajele achiziţionate din afara spaţiului naţional. Momentul introducerii pe piaţă este momentul achiziţiei.

Noua formulă matematică de calcul a taxei pentru ambalaje este următoarea:

Contribuţia = Max{[(QPET * RPET – qPET) + (QAl * RAl – qAl)]; Σ(Qi * Ri – qri); (Qt * R – Σqri); (Qt * V – Σqvi)}* 2,

unde:

QPET – cantitatea de ambalaje din PET introdusă pe piaţa naţională;

QAl – cantitatea de ambalaje din aluminiu introdusă pe piaţa naţională;

RPET – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;

RAl – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;

Qi – cantitatea de ambalaje din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn introdusă pe piaţa naţională;

Ri – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;

Qt – cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională;

R – obiectivul global de valorificare prin reciclare;

V – obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;

qPET – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;

qAl – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;

qri – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

qvi – cantitatea valorificată efectiv din materialul i, respectiv oricare dintre materialele introduse pe piaţa naţională, prin orice operaţie, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

Se aduc precizări conform cărora, operatorii economici responsabili care realizează obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje în mod individual trebuie să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor justificative contabile şi extracontabile, pentru:

a) cantităţile de ambalaje/deşeuri de ambalaje proprii produse/preluate/colectate de pe piaţa naţională;

b) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prin mijloace proprii;

c) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii încredinţate, în baza unui contract, unui operator economic valorificator sau unui operator economic care deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;

d) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii din lemn încredinţate persoanelor fizice drept combustibil alternativ la lemnele pentru foc;

e) trasabilitatea deşeurilor de ambalaje proprii, pe tip de material, de la producătorul de deşeuri până la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic/persoana fizică ce deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie.

În cazul operatorilor care optează pentru transferul responsabilităţii obligaţiile rămân aceleaşi, cu precizarea expresă în noua metodologie că pot face obiectul contractului de transfer a responsabilitatii de valorificare a deşeurilor de ambalaje doar ambalajele introduse pe piaţa naţională începând cu luna în care a fost încheiat contractul.

Mai multe detalii puteţi găsi aici.

This entry was posted in Fiscalitate - contabilitate and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.