Raspuns:

Din punct de vedere contabil, mortalităţile animalelor se înregistrează drept cheltuieli operaţionale ale perioadei. Întrucât din punct de vedere fiscal nu există prevederi specifice activităţii dvs., considerăm ca aceste pierderi pot fi clasificate fie ca „pierderi tehnologice în cadrul procesului de producţie” respectiv în cadrul activităţii de creştere animale, fie ca pierderi apărute pe parcursul activităţii de comercializare a animalelor.

Potrivit normelor metodologice aferente art. 21 din Codul fiscal, pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu reprezintă cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. În cazul în care societatea dvs. se ocupă cu creşterea de bovine, potrivit specificului activităţii ar trebui să existe norme privind rata mortalităţii animalelor în această industrie. În acest caz societatea dvs. ar trebui să stabilească la nivel intern rata de mortalitate a animalelor considerată ca fiind normală acestui tip de activitate. Considerând că activitatea societăţii dvs. se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale ce reglementează această activitate şi că se iau măsurile necesare pentru a diminua cât mai mult posibil rata mortalităţii, considerăm că puteţi susţine deductibilitatea acestor cheltuieli. În cazul în care pierderile nu se încadrează în normele stabilite, diferenţele ce depăşesc normele vor fi considerate cheltuieli nedeductibile.

În ceea ce priveşte pierderile apărute pe parcursul activităţii de comercializare a animalelor, în cazul în care societatea dvs. realizează activitate de comerţ, considerăm că mortalităţile animalelor ce au loc în procesul normal de desfăşurare a activităţii societăţii dvs. pot fi asimilate perisabilităţilor, dacă ulterior decesului acestea nu mai pot fi valorificate.

Prin perisabilităţi, în sensul prevederilor HG 831/2004, se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică).

Potrivit prevederilor art. 2 din HG 831/2004, nu constituie perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă majoră.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, cheltuielile cu perisabilităţile sunt deductibile în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit normelor metodologice, nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu.

Cu toate acestea, comerţul cu animale vii nu face obiectul prevederilor HG 831/2004, şi drept urmare considerăm că nu se pot aplica reglementările fiscale referitoare la perisabilităţi. Prevederile HG 831/2004 se aplică în cazul dvs. doar pentru comerţul cu produse alimentare.

În cadrul activităţii dvs. considerăm că, în cazul în care se înregistrează decese la animale, acestea trebuie constatate de către un medic veterinar. În cazul în care decesul este cauzat de către o epidemie, acesta poate fi considerat caz de forţă majoră iar cheltuielile sunt considerate deductibile. În cazul în care decesul este cauzat din alte motive care nu ţin de controlul societăţii ci sunt cauzate de diverse boli (sau alte cauze), pentru care societatea a întreprins toate demersurile necesare evitării apariţiei acestora, de asemenea considerăm că pierderile sunt deductibile.

În cazul în care din actul de constatare medico-veterinar nu rezultă că decesul s-a produs din culpa societăţii considerăm că cheltuielile cu mortalităţile pot fi considerate deductibile la calculul impozitului pe profit.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 37 din Ordinul Ministrului Sănătaţii nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, în situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte separat, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. În situaţia în care unui asigurat i se acordă două sau mai multe concedii medicale pentru aceeaşi afecţiune, fără întrerupere între ele, durata lor se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. În această situaţie, la calculul indemnizaţiilor pentru certificatele de concediu medical în continuare se menţine baza de calcul determinată pentru certificatul de concediu medical iniţial.

Potrivit prevederilor art. 12 din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;

B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:

a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

Potrivit art. 10 alin. (5) din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, duratele de acordare a concediilor medicale sunt exprimate în zile calendaristice.

Cu alte cuvinte, pentru concediul medical ce se acordă în continuarea celui iniţial, calculul se face la fel ca şi în cazul în care ar fi existat doar un singur certificat de concediu medical. Cele două certificate se analizează cumulat, primele 5 zile calendaristice fiind suportate de către angajator din fondul de salarii iar următoarele din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Modalitatea de calcul prevăzută de Ordinul Ministrului Sănătaţii nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate este următoare:

Baza de calcul a indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se determină ca raport între suma veniturilor realizate în ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, şi numărul total de zile pentru care s-a achitat contribuţia în această perioadă, astfel:

Mzbci = Σ V: NTZ,

în care:

Mzbci = media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiilor;

SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii;

NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii în această perioadă nu poate fi mai mare decât numărul zilelor lucrătoare corespunzătoare fiecărei luni din perioada luată în considerare pentru baza de calcul, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate este egal cu produsul dintre media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din concediul medical.