Raspuns:

În opinia noastră conversia creanţelor în capital social este posibilă. Pentru această operaţiune este necesară o expertiză contabilă care are ca scop verificarea faptului că sumele prevăzute în contractul de împrumut sunt certe şi exigibile. Raportul de expertiză, notele contabile de majorare a capitalului, împreună cu hotărârea AGA şi restul documentelor juridice necesare pentru înregistrarea majorării capitalului social se depun la Registrul Comerţului.

Mare atenţie, în cazul în care împrumutul este purtător de dobandă şi se va proceda şi la convertirea dobânzii neplatite în capital social apar implicaţii fiscale cu privire la reţinerea impozitului pe venit în cazul în care asociatul este o persoană fizică.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 37 din Ordinul Ministrului Sănătaţii nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, în situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte separat, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. În situaţia în care unui asigurat i se acordă două sau mai multe concedii medicale pentru aceeaşi afecţiune, fără întrerupere între ele, durata lor se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. În această situaţie, la calculul indemnizaţiilor pentru certificatele de concediu medical în continuare se menţine baza de calcul determinată pentru certificatul de concediu medical iniţial.

Potrivit prevederilor art. 12 din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;

B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:

a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

Potrivit art. 10 alin. (5) din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, duratele de acordare a concediilor medicale sunt exprimate în zile calendaristice.

Cu alte cuvinte, pentru concediul medical ce se acordă în continuarea celui iniţial, calculul se face la fel ca şi în cazul în care ar fi existat doar un singur certificat de concediu medical. Cele două certificate se analizează cumulat, primele 5 zile calendaristice fiind suportate de către angajator din fondul de salarii iar următoarele din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Modalitatea de calcul prevăzută de Ordinul Ministrului Sănătaţii nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate este următoare:

Baza de calcul a indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se determină ca raport între suma veniturilor realizate în ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, şi numărul total de zile pentru care s-a achitat contribuţia în această perioadă, astfel:

Mzbci = Σ V: NTZ,

în care:

Mzbci = media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiilor;

SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii;

NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii în această perioadă nu poate fi mai mare decât numărul zilelor lucrătoare corespunzătoare fiecărei luni din perioada luată în considerare pentru baza de calcul, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate este egal cu produsul dintre media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din concediul medical.

In opinia noastra,

(2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1121 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.

astfel, chiar daca societatile comerciale au platit in trecut impozit pe veniturile microintreprinderilor conform Titlului IV din Codul fiscal (abrogat), consideram ca, din punct de vedere juridic, impozitul introdus de Titlul IV1 este diferit de cel anterior iar societatile comerciale ce au avut calitatea de microintreprinderi in trecut pot opta pentru a plati impozit pe veniturile microintreprinderilor si conform Titlului IV1 atata vreme cat restul conditiilor sunt indeplinite.

Potrivit art. 45 si 46 din Codul Muncii, detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului. Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni. Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice. Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Sunt aceste cheltuieli cu bunurile acordate deductibile la calculul impozitului pe profit? Sunt aceste sume impozitate ca avantaje in natura? Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?

Raspuns:

Avantajele in natura primite de catre administrator urmeaza acelasi regim fiscal ca si sumele ce reprezinta salariul acestuia.

Aspecte fiscale in ceea ce priveste impozitul pe venit si contributiile sociale:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, conform art. 55 alin. (3) lit. b), bunurile la care faceti referire mai sus, reprezinta avantaje in natura ce se supun impozitului pe venitul din salarii.

De retinut este faptul ca veniturile salariale sunt supuse, pe langa impozitul pe venitul din salarii, si contributiilor sociale.

Aspecte TVA:

In baza prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea acestor bunuri ca plata administratorului nu se realizeaza cu titlu gratuit, ci reprezinta o recompensa pentru activitatea acestuia.

In baza prevederilor art. 128 alin. (4) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea de avantaje in natura administratorului, nu reprezinta o livrare catre sine intrucat scopul acestei plati in natura are legatura cu activitatea economica a societatii.

Conform art. 145 Cod Fiscal, consideram ca TVA-ul aferent achizitiei acestor bunuri este deductibil, intrucat achizitiile sunt destinate realizarii de operatiuni ce dau dreptul de deducere a taxei.

Aspecte fiscale cu privire la impozitul pe profit:

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in cazul in care aceste sume sunt impozitate la beneficiarul de venit ele reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.