Capitalizarea venitului este o metodă de randament folosită pentru imobile generatoare de venit, cum ar fi clădirile comerciale, industriale cu destinaţie generală sau depozitele.

Chiria este relaţionată la venitul potenţial care poate fi generat prin închirierea spaţiului, ajustat cu gradul de ocupare şi cu cuantumul cheltuielilor efecutate pentru a obţine respectivele venituri din chirii. În final se ajunge la un venit anual net care, prin capitalizare oferă o indicaţie cu privire la valoarea proprietăţii generatoare de venit. Rata de capitalizare se obţine din piaţă şi reprezintă raportul dintre veniturile recurente generate de proprietăţi tranzacţionate şi valoarea de vânzare a acestora.

Prin capitalizarea venitului net efectiv anual, considerat constant, rezultă valoarea imobilului. Transformarea se face prin divizarea venitului anual net efectiv estimat la o rată de capiatlizare sau prin multiplicarea cu un factor de multiplicare.

In cazul de fata pentru evaluarea unei constructii industriale s-a aplicat metoda capitalizarii veniturilor din chirii prin aplicarea tarifelor medii din îchiriere de pe piaţa pentru imobile similare. Chiria medie, gradul de ocupare şi rata de capitalizare utilizată au fost preluate din studiul de piaţă efectuat de CB Richard Ellis, intitulat Market Overview – Romania Industrial, S2 2010.

Valoarea construcţiei închiriabile este dată de următoarea formulă:

Valoare = [(Venit potenţial brut x Gradul de ocupare) – Cheltuielile proprietarului aferente imobilului închiriat (impozite, taxe, asigurare, management, etc.)]/rata de capitalizare

Venitul potenţial brut a fost considerat ca fiind de 3,8 euro pe mp, rata de neocupare a fost estimată a fi de 14%, iar rata de capitalizare a fost estimată a fi de 10,25%. Conform raportului Market Report – Evolution of the Industrial Sector in the First Six Months of the Year, 29 septembrie 2010, realizat de The Advisers, cheltuielile proprietarului aferente imobilului închiriat s-au situat în intervalul 0,70 şi 0,95 euro/mp în anul 2010.

În concluzie valoarea de randament a construcţiei industriale, în ipoteza închirierii acestei, este de 1.503.220 euro, fără TVA, respectiv 6.440.995lei, fără TVA, la un curs de 4,2848 lei/euro.

La această valoare se adaugă valoarea terenului excedentar obținută la capitolul precedent prin metoda comparației directe.

Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296⁴, următoarele:

…

p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă, fără însă a fi limitate la:

1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

2. cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

3. abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

5. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii

Potrivit acestei prevederi ar reiesi faptul ca la impozitarea avantajelor in natura nu s-ar mai aplica si contributiile sociale. Cu toate acestea, personal, avem mari dubii cu privire la textul de lege si recomandam ca inainte de a lua o decizie in ceea ce priveste impozitarea avantajelor in natura primite incepand cu luna ianuarie 2011 sa asteptati mai multe clarificari din partea finantelor si eventual normele de aplicare pentru titlul din Codul fiscal referitor la contributiile sociale.

Cum se calculeaza baza impozabila aferenta materiilor prime prelucrate ce urmează a fi vândute în Ungaria.

Raspuns:

A. Transportul bunurilor din România în Ungaria şi din Ungaria în România

Conform prevederilor art. 3 din OMFP 3417/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, şi a Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spaţiul comunitar şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de garanţie şi postgaranţie:

Pentru a putea fi aplicate măsurile de simplificare prevăzute în anexa nr. 1, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) contractorul principal (societatea din România în cazul de faţă):

1. este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care este stabilit;

2. nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA în statul membru în care sunt realizate efectiv lucrările asupra bunurilor mobile corporale;

3. transmite codul său de înregistrare în scopuri de TVA părţii/părţilor cocontractante;

b) ceilalţi operatori economici implicaţi sunt persoane impozabile din perspectiva TVA;

c) produsele prelucrate se vor întoarce în statul membru în care contractorul principal este stabilit şi care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA transmis de contractorul principal.

În acest sens, întrucât societatea din România este înregistrată în scopuri de TVA şi în Ungaria, considerăm că aceasta nu va putea aplica măsurile de simplificare în cazul de faţă, întrucât nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 3 din OMFP 3417/2009.

Considerăm că transportul bunurilor din România în Ungaria reprezintă livrare intracomunitară asimilată în România în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal şi beneficiază de scutire de taxă în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de bunuri, efectuat de către societatea din România, din România în Ungaria, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, impozabilă în Ungaria conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana obligată la plata taxei fiind societatea din România pe codul de TVA din Ungaria.

Considerăm că efectuarea de lucrări asupra materiilor prime în beneficiul societăţii din România reprezintă o prestare de servicii ce are locul prestării în România, adică locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o livrare intracomunitară asimilată în Ungaria, conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, şi care beneficiază de scutire de taxă conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, care este impozabilă în România conform art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

B. Stabilirea bazei impozabile

Conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, considerăm că în cazul transferului din România în Ungaria baza de impozitare se constituie din preţul de cumpărare al materiilor prime respective plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte transferul materiilor prelucrate din Ungaria în România, considerăm că baza de impozitare se consitituie de asemenea din preţul de cumpărare al materiilor prime plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, preţ ce nu include costul prelucrării întrucât acesta a fost deja facturat separat de catre furnizorul de servicii de prelucrare direct către sediul firmei din România.

În ceea ce priveşte vânzarea materiilor prelucrate direct în Ungaria, imediat după prelucrare, considerăm că baza de impozitare va fi constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută din partea cumpărătorului conform prevederilor art. 137 din Codul fiscal.

Referitor la întrebarea dvs. expresă, considerăm că baza de impozitare aferentă materiilor prelucrate ce nu se reîntorc în România este constituită din preţul de cumpărare al acestora plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi se stabileşte şi declară odată cu transportul iniţial, aşa cum s-a explicat la punctul A.

Se prezintă următoarea tranzactie:

• Societatea A, persoana impozabilă română înregistrată în scopuri de TVA în România dar care deţine şi un cod de TVA din Ungaria;
• Societatea B, persoană impozabilă maghiară înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria;
• Societatea C, persoană impozabilă română înregistrată în scopuri de TVA în România.

Tranzacţia se derulează în patru etape pe care le-am reprezentat grafic mai jos:

Etapa 1:

• Societatea A achiziţionează de la societatea B mărfuri cu TVA pe codul de TVA din Ungaria (condiţie de livrare FCA – free carrier – către primul transportator la o destinaţie stabilită – Budapesta). Din această tranzacţie societatea A deduce TVA plătit în Ungaria.

Etapa 2 și 3:

• Societatea A transportă bunurile în România pe platforma societății C și emite factură tot pe numele societății A dar pe codul de TVA din România.

Etapa 4:

• Societatea A emite factură de pe codul de TVA din România către societatea C și realizeaza o livrare locală colectând TVA.

Ne interesează:

• Dacă operațiunea prezentată mai sus este corectă din punct de vedere al TVA;
• Dacă există vreun risc în ceea ce privește recuperarea TVA-ului dedus în Ungaria;
• Dacă transferul mărfii societății A de pe codul de TVA din Ungaria pe codul de TVA din România reprezintă livrare respectiv achiziție intracomunitară şi dacă se declară in VIES.

Răspuns:

Răspunsul nostru nu a luat în considerare aspectele specifice livrărilor de bunuri în regim de consignaţie sau stocuri puse la dispoziţia clientului, întrucât în aceste cazuri apar câteva aspecte diferite în ceea ce priveşte exigibilitatea TVA iar din textul întrebării nu a reieşit faptul că s-ar aplica şi în cazul speţei expuse de dvs.

A. Regimul TVA al tranzacției. Analiza separată a fiecărei operaţiuni:

1. Livrare locală și achiziție in Ungaria

Întrucât societatea B livrează bunuri către societatea A în Ungaria, acestea fiind livrate la Budapesta, societatea B nefăcând astfel dovada transportului mărfurilor din Ungaria în Romania, iar societatea A furnizând societății B un cod de TVA emis de autoritățile din Ungaria, considerăm că această operațiune reprezintă o livrare locală de bunuri, locul operațiunii fiind în Ungaria și considerăm corectă emiterea facturii cu TVA de Ungaria.

Din câte înțelegem, societatea A are desemnat un reprezentant fiscal ce ajută la recuperarea TVA-ului dedus în Ungaria. Întrucât, deși din punct de vedere al TVA, societatea A deține două coduri de TVA emise de două state diferite, din punct de vedere juridic vorbim de o singură entitate, aceste operațiuni fiind reflectate în contabilitatea ținută de către societatea A în România.

În acest sens, vă furnizăm câteva exemple de aspecte care influențează și trebuie reflectate în contabilitatea societății A:

• Considerăm că TVA-ul dedus și de recuperat în Ungaria trebuie reflectat în registrele contabile prin contul 461, și 462 pentru TVA-ul de plată.
• În baza prevederilor OMFP 3055/2009, considerăm că achiziția de marfă se înregistrează în contabilitatea societății A la momentul transferului tuturor drepturilor și obligațiilor aferente deținerii bunurilor ca și un proprietar, moment ce poate fi diferit de data emiterii facturii. Data transferului drepturilor și obligațiilor aferente deținerii bunurilor se stabilește în funcție de condițiile de livrare pentru tranzacțiile internaționale.
• În baza prevederilor OMFP 3055/2009, considerăm că rata de schimb valutar folosită la înregistrarea mărfurilor în contabilitate se stabilește în funcție de condițiile de livrare, fiind cursul de schimb comunicat de BNR pentru data la care se transferă toate drepturile și obligațiile aferente deținerii bunurilor (de ex. în cazul expus de dvs. în momentul preluării bunurilor în Budapesta).
• În baza prevederilor Codului Fiscal, considerăm că rata de schimb valutar folosită la înregistrarea bunurilor în contabilitate poate fi diferită de cursul de schimb folosit pentru calculul TVA care este cursul de schimb de la data exigibilitații taxei (art. 139¹ Codul Fiscal) – cum ar fi data facturii de exemplu ce poate fi diferită de data achiziției stabilită în funcție de termenii de livrare.
• Baza de calcul a TVA utilizată pentru raportările fiscale, cum ar fi decontul de TVA sau declaratia 390, poate fi diferita de valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate bunurile achiziționate întrucât cursul de schimb folosit poate fi diferit.

Toate aceste aspecte sunt aplicabile și în cazul altor tranzacții externe, nu numai în cazul de față.

2. Livrare ulterioară și transport din Ungaria în România

Conform art. 130¹ alin. (2) din Codul Fiscal, utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11) reprezintă o achiziție intracomunitară asimilată.

În acest sens, conform art. 128 alin. (10), este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia nontransferurilor prevăzute la alin. (12).

Conform pct. 16 din normele de aplicare ale art. 128, în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operaţiune asimilată unei livrări intracomunitare cu plată de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrărilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxă.

Caracteristic acestei operaţiuni este faptul că în momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru, acestea nu fac obiectul unei livrări în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal şi pe cale de consecinţă, aceeaşi persoană impozabilă care declară transferul în statul membru unde începe transportul bunurilor va declara şi achiziţia intracomunitară asimilată în statul membru în care aceasta are loc.

Exemple de transferuri: transportul în alt stat membru de bunuri importate în România, efectuat de persoana care a realizat importul, în lipsa unei tranzacţii în momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din România în alt stat membru în vederea constituirii unui stoc care urmează a fi vândut în respectivul stat membru, transportul de bunuri în alt stat membru în vederea încorporării într-un bun imobil în respectivul stat membru de către persoana impozabilă, precum şi alte operaţiuni care iniţial au constituit nontransferuri, dar ulterior au devenit transferuri.

În concluzie, considerăm că atât livrarea din Ungaria cât și achiziția în Romania reprezintă operațiuni intracomunitare asimilate și se declară în declarația recapitulativă 390.

Pentru stabilirea bazei impozabile a tranzacțiilor asimilate prezentate mai sus, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul Fiscal, pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute la art. 130¹ alin. (2) şi (3), baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării…

Conform art. 156⁴ din Codul Fiscal coroborat cu art. 128 alin. (10) și cu art. 130¹ alin. (2), considerăm că operațiunile intracomunitare asimilate se declară în declarația recapitulativă cod 390, atât livrarea intracomunitară asimilată efectuată în Ungaria cât și achiziția intracomunitară asimilată efectuată în România. În Ungaria livrarea intracomunitară asimilată urmează acelaşi regim ca o livrare intracomunitară clasică, fiind scutită cu drept de deducere şi se declară în declaraţia VIES depusă pe codul de TVA din Ungaria cu cod L, iar în România achiziţia intracomunitară asimilată urmeaza de asemenea acelaşi regim, persoana obligata la plata taxei (societatea A) aplică taxare inversă şi declară achiziţia în declaraţia 390 cu cod A.

3. Livrare locală în România

Vânzarea mărfurilor în România către societatea C reprezintă o livrare locală, locul livrării fiind România (art. 132 alin. (1) din Codul Fiscal), iar persoana obligată la plata taxei fiind societatea A care colectează TVA (art. 150 alin. (1) din Codul Fiscal).

B. Recuperarea TVA dedusă în Ungaria

Întrucât nu cunoaştem transpunerea legislaţiei europene la nivelul legislaţiei fiscale din Ungaria, pentru a răspunde la întrebarea dvs. ne vom raporta la prevederile Directivei EU 2006/112/EC.

Conform Titlu IV, Cap. 1, Art. 17: The transfer by a taxable person of goods forming part of his business assets to another Member State shall be treated as a supply of goods for consideration. ‘Transfer to another Member State’ shall mean the dispatch or transport of movable tangible property by or on behalf of the taxable person, for the purposes of his business, to a destination outside the territory of the Member State in which the property is located, but within the Community.

Transpunerea acestui articol în legislaţia fiscală română este reprezentată de art. 128 alin. (10) din Codul Fiscal şi ar trebui sa fie similară şi în legislaţia fiscală din Ungaria, ceea ce înseamnă că şi în Ungaria livrările intracomunitare asimilate reprezintă operaţiuni ce dau dreptul deducerii de TVA.

Conform Titlu IX, Cap. 4, Art. 138, par. 2, pct. (c):

Member States shall exempt the supply of goods dispatched or transported to a destination outside their respective territory but within the Community, by or on behalf of the vendor or the person acquiring the goods, for another taxable person, or for a non-taxable legal person acting as such in a Member State other than that in which dispatch or transport of the goods began.

In addition to the supply of goods referred to in paragraph 1, Member States shall exempt the following transactions:

…

(c) the supply of goods, consisting in a transfer to another Member State, which would have been entitled to exemption under paragraph 1 and points (a) and (b) if it had been made on behalf of another taxable person.

De aici reiese faptul că transferurile de bunuri asimilate livrărilor intracomunitare sunt scutite de TVA.

Conform Titlu X, Cap. 1, Art. 169

In addition to the deduction referred to in Article 168, the taxable person shall be entitled to deduct the VAT referred to therein in so far as the goods and services are used for the purposes of the following:

(a) transactions relating to the activities referred to in the second subparagraph of Article 9(1), carried out outside the Member State in which that tax is due or paid, in respect of which VAT would be deductible if they had been carried out within that Member State;

…

De aici reiese faptul că transferurile de bunuri asimilate livrărilor intracomunitare dau dreptul de deducere a TVA plătită la achiziţii.

C. Raportare VIES – operaţiuni asimilate

Aşa cum am arătat la punctul A, considerăm că transferul de bunuri relizat de societatea A din Ungaria în România este asimilat unei livrări intracomunitare în Ungaria şi unei achiziţii intracomunitare în România şi se declară în declaraţia recapitulativă cod 390.

Conform art. 10 alin. (4) din OMEF 2421/2007 pentru modificarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) – i), art. 143 alin. (2) şi art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

(4) În cazul livrărilor intracomunitare asimilate de bunuri prevăzute la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv transferurile de bunuri, scutirea de taxă prevăzută la art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se justifică, cu excepţiile prevăzute la acelaşi alineat, pe baza următoarelor documente:

a) autofactura prevăzută la art. 155 alin. (4) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în care să fie menţionat codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit în alt stat membru al persoanei care realizează transferul din România;

b) documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru.

Abordarea pe baza de venit

In cadrul acestei abordari se estimeaza valoarea unei intreprinderi, sau a unui pachet de actiuni prin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari/investitori. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizeaza prin metoda capitalizarii profitului net si/sau actualizarii cash-flow-ului sau a dividendelor.

Intrucat structura de finantare indicata de analiza diagnostic pentru societatea analizata si societatile concurente indica preponderenta folosirii exclusive a capitalurilor proprii si lipsei creditelor pe termen lung, am ales utilizarea cash-flow-ului net la dispozitia actionarilor (Free Cash Flow to Equity) pentru determinarea valorii societatii. Drept urmare rata de actualizare adecvata a fost aleasa ca fiind costul capitalurilor proprii.

Previziunea explicita a fost realizata pentru o durata de trei ani, motivatia constand in lipsa de acuratete a previziunilor pe perioade extinse de timp; un alt considerent consta in faptul ca vanzarile au avut o rata de crestere descrescatoare si tind spre media comparabilelor; este important de precizat ca si comparabilele alese sunt tot firme in faza de crestere si rata medie de crestere a acestora nu este un indicator corect pentru rata de crestere a pietei in general.

Previzionarea necesarului de fond de rulment s-a efectuat in baza relatiei dintre elementele care intra in calculul acestuia (creante, datorii sub un an) si cifra de afaceri. Pentru a se stabili gradul de dependenta al acestor indicatori fata de cifra de afaceri s-a calculat coeficientul de corelatie folosindu-se valorile retratate pentru perioada 2004-2009 si s-a constatat ca acest coeficient este de 0.94 pentru creante si de 0.74 pentru datoriile sub un an, ceea ce indica corelatii pozitive puternice intre cifra de afaceri si aceste elemente. Data fiind relatia liniara dintre elementele constitutive ale necesarului de fond de rulment si cifra de afaceri am aplicat regresie liniara pentru a afla panta si punctul de intersectie dintre linia de trend si ordonata, respectiv partea variabila si partea fixa. Astfel am determinat urmatoarele doua ecuatii:

Creante = 34.888,11 + 23.54% x Cifra de afaceri

Datorii sub un an = 105.240,13 + 7.93% x Cifra de afaceri

Nu se estimeaza investitii semnificative in mijloace fixe pe perioada de previzionare explicita. Singurele investitii in mijloace fixe sunt investitiile in laptop-uri, elemente de mobilier, licente, etc. a caror necesitate se manifesta odata cu angajarea de noi salariati. Pentru previzionarea acestora s-a stabilit investitia medie pe angajat pentru perioada analizata si s-a inmultit aceasta investitie medie cu numarul previzionat de angajari, cele din urma fiind dependente de numarul de clienti. Numarul mediu de clienti pe angajati in perioada 2007-2008 a fost de aproximativ 4 clienti pe angajat. S-a considerat ca singurele modificari generate de dezvoltarea afacerii se vor concretiza in angajarea unor noi colaboratori, investitii in mijloace fixe necesare desfasurarii activitatii noilor colaboratori si inchirierea unui spatiu mai mare. Cheltuielile cu chiria s-au previzionat pornind de la chiria medie pe angajat platita si s-au calculat ca o variabila dependenta de numarul de angajati viitori.

Pentru mijloacele fixe puse in functiune in perioada de previziune explicita durata de amortizare a fost stabilita la 3 ani, intrucat se refera la laptop-uri, licente, etc..

S-au calculat coeficienti de corelatie si s-au identificat corelatii puternice intre cifra de afaceri si urmatoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli salariale si cheltuieli cu contributii sociale la salarii (0.96), cheltuieli cu apa si energie ((0.94), cheltuieli cu serviciile executate de terti (0.99), cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (0.94), cheltuieli cu materiale consumabile (0.79) etc. Aceste cheltuieli au fost previzionate folosind relatia liniara cu cifra de afaeri prin regresie liniara. Astfel, pentru fiecare s-a stabilit o parte variabila (panta dreptei de regresie) si o parte fixa (punctul de intersectie al dreptei de regresie cu ordonata).

Cifra de afaceri a fost previzionata in baza descompunerii pe tipuri de activitati generatoare de venit. Cresterea cifrei de afaceri per ansamblu s-a considerat ca este rezultatul maririi portofoliului de clienti in conditiile mentinerii tarifelor constante, ceea ce inseamna ca rata de crestere aplicabila la cifra de afaceri este echivalenta cu rata de crestere a portofoliului de clienti. Veniturile din alte servicii sunt aferente unor proiecte cu caracter nerepetitiv si nu pot fi previzionate. Din acest motiv, nu vor fi luate in considerare in estimari.

Pentru rata de crestere in perpetuitate am folosit previziunea consensuala din diverse surse (agentii de rating, FMI) cu privire la rata de crestere a PIB-ului din Romania, respectiv 2% pentru anul 2010.