Raspuns:

Tratamentul contabil de baza este acela de a inregistra costurile cu dobanda direct pe cheltuieli. Alternativ, puteti capitaliza costurile respective in costul imobilului, in urmatoarele conditii:

Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse în costul acelui activ. De exemplu, în costurile îndatorării pot fi incluse dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie, precum şi comisioanele aferente acestor împrumuturi contractate.

Costurile îndatorării pot fi incluse în costurile de producţie ale unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie.

Costurile îndatorării suportate de entitate în legătură cu împrumutul de fonduri pot fi incluse în costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaţie.

Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia.

În cazul includerii costurilor îndatorării în valoarea activelor, acestea trebuie prezentate în notele explicative.

Pentru a calcula valoarea costului care se capitalizeaza exista doua posibilitati:

1. in cazul in care imprumuturile aferente construirii ansamblului rezidential se pot identifica distinct atunci cheltuiala cu dobanda aferenta acestora se va capitaliza in costul de productie

sau

2. in cazul in care imprumuturile nu se pot identifica distinct, adica din acelasi imprumut s-au finantat atat operatiunile de constructie a imobilului cat si alte operatiuni ce nu au legatura cu imobilul respectiv, atunci valoarea cheltuielii cu dobanda ce va fi capitalizata se calculeaza ca produs intre dobanda medie ponderata si costul de productie.