Va invitam pe site-ul avocatnet pentru aricolul complet realizat de consultantii nostri.

Pentru aceasta activitate de studiu de piata si cercetare (masuratori, proiect, conferinte) avem o factura.

Aceasta factura este deductibila fiscal?

Raspuns:

In opinia noastra intrebarea dvs. ar trebui analizata separat, atat din perspectiva impozitului pe profit, cat si din perspectiva taxei pe valoare adaugata.

Astfel, intelegem ca aceasta factura s-a inregistrat pe cheltuieli. In acest caz, deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit poate fi sustinuta doar daca puteti justifica faptul ca efectuarea cheltuielii respective a avut drept scop obtinerea de venituri impozabile. Cum societatea dvs. are un alt obiect de activitate se poate argumenta destul de usor ca aceste costuri nu au legatura cu activitatea societatii si drept urmare ar trebui considerate nedeductibile intrucat nu pot genera venituri impozabile. Ar fi util sa exista un plan de afaceri al companiei respective cu privire la aceasta noua investitie sau o decizie a managementului in care sa se descrie faptul ca societatea ia in considerare extinderea obiectului de activitate si in domeniul energiei eoliene. Insa in masura in care un astfel de plan nu se concretizeaza, este posibil sa intampinati probleme ulterior.

Din perspectiva impozitului pe profit, consideram ca acest cost s-ar putea interpreta ca fiind aferent unor investitii in curs, respectiv dezvoltarea afacerii cu energie eoliana si astfel se poate argumenta ca inregistrarea lui pe cheltuieli la momentul platii/respectiv emiterii facturii nu este corecta. Din acest motiv, din punct de vedere contabil, daca analizam prevederile pct. 105 din anexa I la OMFP 3055/2009, constatam ca in general costurile efectuate la inceputul dezvoltarii unei investitii se capitalizeaza in conturile de imobilizari urmand a fi amortizate pe durata exploatarii investitiei respective. Deci se poate sustine ca aceste costuri ar trebui capitalizate in conturile de imobilizari.

Analizand prevederile pct. 71^8 din normele metodologice de aplicare a art. 24 din Codul fiscal, se constata ca valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare sau abandonare, […], reprezintă cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.

Cu alte cuvinte, desi potrivit prevederilor art. 21 din Codul fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile (inclusiv cele care nu au ca rezultat generarea efectiva de venituri impozabile dar sunt efectuate cu acest scop), sumele capitalizate in conturile de imobilizari se vor considera nedeductibile la momentul trecerii pe cheltuieli in cazul in care proiectul de investitii este sistat prin decizie scrisa fara ca acesta sa fie valorificat in vreun fel (chiar daca motivul deciziei nu depinde de vointa companiei).

Practic, tratamentul fiscal depinde de rezultatul acestor investitii si de decizia actionarilor de a demara sau de a sista proiectul respectiv.

In acest sens, in masura in care acest proiect nu se concretizeaza, consideram ca abordarea prudenta din punct de vedere fiscal ar fi aceea ca la momentul trecerii pe cheltuieli a acestei investitii sa considerati cheltuiala respectiva ca nedeductibila la calculul impozitului pe profit. In masura in care proiectul nu se sisteaza (nu exista o decizie in acest sens) consideram ca aceasta suma ar trebui reflectata in contul de imobilizari urmand a fi amortizata o data cu inceperea exploatarii investitiei respective.

In concluzie, din perspectiva impozitului pe profit consideram ca reglementarile in vigoare sunt destul de interpretabile.

Din perspectiva TVA, situatia este ceva mai clara intrucat legislatia TVA este armonizata la nivelul UE si exista jurisprudenta Curtii Europene de Justitie in cazuri similare cu cel descris de dvs.

Astfel, potrivit prevederilor art. 145 din Codul fiscal, TVA aferenta achizitiilor este deductibila daca acestea sunt destinate realizarii unor livrari/prestari pentru care taxa este deductibila. Exercitarea deducerii presupune sa dispuneti de un exemplar original al facturii de achizitie si mai nou sa justificati plata acesteia in cazul in care furnizorul aplica sistemul de TVA la incasare.

Analizand prevederile pct. 45 alin. (6) si (7) din normele metodologice de aplicare a art. 145 din Codul fiscal, se constata ca in cazul imobilizarilor in curs de executie care nu se mai finalizeaza, in baza unei decizii de abandonare a executarii lucrarilor de investitii, fiind scoase din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabila isi poate pastra dreptul de deducere exercitat in baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizarilor ca atare sau dupa casare, daca din circumstante care nu depind de vointa sa persoana impozabila nu utilizeaza niciodata aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economica, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-37/95 Statul Belgian impotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pastrat si in alte situatii in care achizitiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 145 alin. (2) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economica a persoanei impozabile, din motive obiective care nu depind de vointa sa, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) impotriva Statului Belgian.

In concluzie, consideram ca din perspectiva TVA situatia este mai clar reglementata, astfel ca indiferent de modul de valorificare a acestor cheltuieli, daca decizia este aceea de a nu dezvolta o afacere in domeniul energiei eoliene din motive care nu depind de vointa companiei (cum ar fi: proiectul/studiul arata ca afacerea nu va fi profitabila, sau societatea nu dispune de finantare, sau se identifica bariere legislative, etc.) TVA ramane deductibla. In cazul in care societatea demareaza afacerea, cu atat mai mult TVA este deductibila.

In final, este foarte important modul in care veti documenta intentia societatii de a investi in aceasta afacere pentru a putea justifica deductibilitatea cheltuielii si TVA.

Acest raspuns poate fi accesat si pe website-ul www.portalcontabilitate.ro

• capital 1000 lei + TVA 240 lei – cont 167
• dobanda 100 lei + TVA 24 lei – cont 666
• diferente de curs 100 lei + TVA 24 lei – cont668
• asigurare 100 lei fara TVA – cont 613

Autoturismul este folosit atat pentru activitati economice cat si in interes personal, deci se aplica limita de deductibilitate de 50%.

Avem nevoie de o monografie contabila si va rog sa ne furnizati detalii in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea. Acestea sunt deductibile 100%? Valoarea TVA aferenta capitalului se include in costul mijlocului fix?

Raspuns: Propunem urmatoarele inregistrari contabile:

Inregistrari aferente capitalului:

% = 401/404

167 1000 lei

4426 240 lei

Limitarea dreptului de deducere

% = 4426 240/2 = 120 lei

635.TVA chelt deductibila 120/2 = 60 lei

635.TVA chelt nedeductibila 120/2 = 60 lei

Consideram ca valoarea TVA nedeductibila nu se include in costul masinii si din acest motiv se inregistreaza in contul 635 cu analitic distinct.

Inregistrari aferente dobanzii:

% = 401/404

666.deductibil 100/2 = 50 lei

666.nedeductibil 100/2 = 50 lei

4426 24 lei

Limitarea dreptului de deducere

% = 4426 24/2 = 12 lei

666.deductibil 12/2 = 6 lei

666.nedeductibil 12/2 = 6 lei

Inregistrari aferente diferentelor de curs:

% = 401/404

668.deductibil 100/2 = 50 lei

668.nedeductibil 100/2 = 50 lei

4426 24 lei

Limitarea dreptului de deducere

% = 4426 12 lei

668.deductbil 6 lei

668.nedeductibil 6 lei

Inregistrari aferente asigurarii:

% = 401/404

613.deductibil 50 lei

613.nedeductibil 50 lei

4426 24 lei

Limitarea dreptului de deducere

% = 4426 12 lei

613.deductibil 6 lei

613.nedeductibil 6 lei

Cheltuielile privind amortizarea nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal. Cu toate acestea nu consideram ca aceasta prevedere ar trebui interpretata in sensul ca cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile 100%. Cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile in limitele prevazute la art. 24 din Codul fiscal si in masura in care mijloacele fixe sunt utilizate in scopul obtinerii de venituri impozabile. Cu alte cuvinte, pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu amortizarea consider ca va trebui sa va raportati la prevederile generale in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor. Consideram ca cel mai prudent ar fi ca, in cazul in care mijlocul fix respectiv nu este utilizat doar pentru activitatea economica (adica doar pentru obtinerea de venituri impozabile), sa limitati deducerea cheltuielilor cu amortizarea in functie de ponderea cu care mijlocul fix este utilizat pentru activitatea economica.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, este scutit de TVA importul in Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert sau o tara terta, atunci cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit normelor de aplicare, scutirea mentionata la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se acorda in cazurile in care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite in temeiul art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca, la data importului, importatorul a pus la dispozitia organelor vamale cel putin informatiile urmatoare:

a) codul sau de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 153 din Codul fiscal;

b) codul de inregistrare in scopuri de TVA al clientului caruia ii sunt livrate bunurile in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit in alt stat membru, sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, atunci cand acestea sunt transferate in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;

c) dovada faptului ca bunurile importate urmeaza sa fie transportate sau expediate din statul membru in care se face importul spre un alt stat membru in aceeasi stare in care se aflau in momentul importului.

Potrivit prevederilor art. 157 alin. (7) din Codul fiscal, pentru importul de bunuri scutit de taxa in conditiile prevazute la art. 142 alin. (1) lit. l), organele vamale pot solicita constituirea de garantii privind taxa pe valoarea adaugata. Garantia privind taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri se constituie si se elibereaza in conformitate cu conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice

La nivel procedural, potrivit prevederilor OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, art. 7, garantia prevazuta la art. 157 alin. (7) din Codul fiscal, pentru importul in Romania de bunuri scutit de taxa in conditiile prevazute la art. 142 lit. l) din Codul fiscal, se constituie la biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala de punere in libera circulatie. Cuantumul garantiei trebuie sa acopere taxa pe valoarea adaugata care ar fi datorata la punerea in libera circulatie a bunurilor.

Garantia se elibereaza de catre biroul vamal la care s-a depus declaratia vamala de punere in libera circulatie, la cererea importatorului prin decizie a sefului biroului vamal, pe baza documentelor care justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarea intracomunitara a bunurilor importate. Conform art. 10 alin. (1) şi (4) din Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a) – i), art. 143 alin. (2) şi art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.222/2006, documentele pe baza carora se justifica scutirea de taxa sunt:

a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru;

b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru;

şi, dupa caz,

c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare.

Termenul maxim pentru prezentarea documentelor justificative este de 30 de zile de la data declaratiei vamale de punere in libera circulatie. In cazuri temeinic justificate, la cererea persoanei interesate, depusa in cadrul termenului initial, biroul vamal poate prelungi, o singura data, acest termen de 30 de zile. In cazul neprezentarii in termen a justificarii scutirii de taxa pe valoarea adaugata, garantia constituita se utilizeaza pentru acoperirea taxei pe valoarea adaugata datorate in vama.

Totodata, in cazul in care indeplinirea formalitatilor de vamuire se face printr-un reprezentant desemnat conform art. 5 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, garantia prevazuta mai sus se poate constitui de catre acesta.

In ceea ce priveste raportarea fiscala, in conformitate cu prevederile OMFP 3665/2011, importul scutit se va inscrie in decontul de TVA la randul 26 iar livrarea intracomunitara la randul 1. In declaratia 390 se va raporta doar livrarea intracomunitara pe codul L impreuna cu valoarea, denumirea clientului si codul acestuia de inregistrare in scopuri de TVA emis de statul membru in care sunt livrate bunurilor.

În acest sens, autoritatea fiscală din Italia a efectuat un studiu de comparabilitate pentru tranzacţiile pe care compania italiană le-a derulat cu societatea afiliată din România şi ca urmare a rezultatului acestuia a decis majorarea bazei impozabile a profiturilor înregistrate în Italia pe motiv că preţul tranzacţiilor derulate cu societăţile afiliate din România nu a respectat principiul preţului de piaţă. Studiul de comparabilitate s-a realizat prin aplicarea metodei marjei nete, iar principalul motiv care a condus la ajustarea profiturilor a constat în modul diferit în care s-a stabilit intervalul de piaţă de către autoritatea fiscală din Italia.

…Pentru mai multe detalii va invitam sa cititi intreg articolul in urmatorul numar al revistei Curierul fiscal.