Sunt aceste cheltuieli cu bunurile acordate deductibile la calculul impozitului pe profit? Sunt aceste sume impozitate ca avantaje in natura? Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?

Raspuns:

Avantajele in natura primite de catre administrator urmeaza acelasi regim fiscal ca si sumele ce reprezinta salariul acestuia.

Aspecte fiscale in ceea ce priveste impozitul pe venit si contributiile sociale:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, conform art. 55 alin. (3) lit. b), bunurile la care faceti referire mai sus, reprezinta avantaje in natura ce se supun impozitului pe venitul din salarii.

De retinut este faptul ca veniturile salariale sunt supuse, pe langa impozitul pe venitul din salarii, si contributiilor sociale.

Aspecte TVA:

In baza prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea acestor bunuri ca plata administratorului nu se realizeaza cu titlu gratuit, ci reprezinta o recompensa pentru activitatea acestuia.

In baza prevederilor art. 128 alin. (4) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea de avantaje in natura administratorului, nu reprezinta o livrare catre sine intrucat scopul acestei plati in natura are legatura cu activitatea economica a societatii.

Conform art. 145 Cod Fiscal, consideram ca TVA-ul aferent achizitiei acestor bunuri este deductibil, intrucat achizitiile sunt destinate realizarii de operatiuni ce dau dreptul de deducere a taxei.

Aspecte fiscale cu privire la impozitul pe profit:

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in cazul in care aceste sume sunt impozitate la beneficiarul de venit ele reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Intrucat societatea a inregistrat o crestere peste medie si rezultate pozitive, multiplicatorul selectat pentru analiza prin piata a fost Pret/Cifra de afaceri. Lipsa de surse de informare pentru selectarea de comparabile relevante si similare de pe piata locala a condus la utilizarea unei surse externe, respectiv site-ul profesorului Answath Damodaran.

O posibila modalitate de calcul a multiplicatorului Pret/Cifra de afaceri pentru servicii financiare, consta in folosirea valorii indicatorului pentru servicii financiare (Financial Services – non-banks & insurances) pentru ianuarie 2010, calculata pentru piete emergente, publicat de profesorul Damodaran. Pentru o mai buna comparabilitate, am identificat companii cu un grad de indatorare intre 30-50%, avand in vedere ca gradul de indatorare luat in considerare pentru comparabile la costul capitalului propriu a fost de 50%. La acesta trebuie efectuata o corectie pentru lipsa de lichiditate, intrucat societatea evaluata nu este o companie listata, cum este cazul companiilor comparabile. Valorile multiplicatorilor prezentati pe site sunt valabile pentru ianuarie 2010 si nu impun corectii pentru perioada de timp.

Din tabelul de mai sus am selectat valoarea mediana pentru a nu fi afectata de valorile extrme precum 6,18 sau 0,49. Mediana se situeaza la 1,67 pentru indicatorul Pret/Cifra de afaceri.

La valoarea astfel obtinuta am efectuat o corectie pentru lipsa de lichididatate, intrucat societatea nu este o companie listata. Discountul pentru lipsa de lichiditate l-am calculat folosind algoritmul indicat de profesorul Damodaran (liqdisc.xls: Spreadsheet to value liquidity).

Valoarea pentru campul referitor la venituri (Revenues) a fost calculata ca fiind cifra de afaceri estimata pentru 2010 in lei, exprimata in USD si impartita la 1,000,000 (conform indicatiilor de completare a celulei). Cursul folosit pentru conversia valutara a fost de 2,9361 RON/USD aferent datei evaluarii, 31.12.2009.

Campul Earnings se completeaza cu valoarea 1 in cazul in care firma are rezultat net pozitiv, ceea ce este cazul pentru societatea evaluata.

Raportul Disponibilitati/Valoare de piata a firmei a fost preluat din calculele efectuate de profesorul Damodaran la nivel de tara, respectiv pentru Romania (Earnings. Book Value and Sales Multiple Averages by Country).

In consecinta, discountul pentru lipsa de lichiditate este de 12,82%.

In plus, intrucat valoarea astfel obtinuta este o valoare pe baza minoritara, vom aplica o prima de control. Din studiile realizate, conform manualului de evaluarea intreprinderilor editia a 4a, valoarea acestei prime se situeaza in jurul valorii de 35%.

Cifra de afaceri pentru anul 2009 s-a inmultit cu multiplicatorul ajustat pentru lipsa de lichidate si pentru prima de control si s-a obtinut valoarea societatii:

La aceasta valoare se adauga valoare elementelor situate in afara exploatarii.

Cum se calculeaza baza impozabila aferenta materiilor prime prelucrate ce urmează a fi vândute în Ungaria.

Raspuns:

A. Transportul bunurilor din România în Ungaria şi din Ungaria în România

Conform prevederilor art. 3 din OMFP 3417/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, şi a Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spaţiul comunitar şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de garanţie şi postgaranţie:

Pentru a putea fi aplicate măsurile de simplificare prevăzute în anexa nr. 1, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) contractorul principal (societatea din România în cazul de faţă):

1. este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care este stabilit;

2. nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA în statul membru în care sunt realizate efectiv lucrările asupra bunurilor mobile corporale;

3. transmite codul său de înregistrare în scopuri de TVA părţii/părţilor cocontractante;

b) ceilalţi operatori economici implicaţi sunt persoane impozabile din perspectiva TVA;

c) produsele prelucrate se vor întoarce în statul membru în care contractorul principal este stabilit şi care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA transmis de contractorul principal.

În acest sens, întrucât societatea din România este înregistrată în scopuri de TVA şi în Ungaria, considerăm că aceasta nu va putea aplica măsurile de simplificare în cazul de faţă, întrucât nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 3 din OMFP 3417/2009.

Considerăm că transportul bunurilor din România în Ungaria reprezintă livrare intracomunitară asimilată în România în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal şi beneficiază de scutire de taxă în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de bunuri, efectuat de către societatea din România, din România în Ungaria, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, impozabilă în Ungaria conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana obligată la plata taxei fiind societatea din România pe codul de TVA din Ungaria.

Considerăm că efectuarea de lucrări asupra materiilor prime în beneficiul societăţii din România reprezintă o prestare de servicii ce are locul prestării în România, adică locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o livrare intracomunitară asimilată în Ungaria, conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, şi care beneficiază de scutire de taxă conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, care este impozabilă în România conform art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

B. Stabilirea bazei impozabile

Conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, considerăm că în cazul transferului din România în Ungaria baza de impozitare se constituie din preţul de cumpărare al materiilor prime respective plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte transferul materiilor prelucrate din Ungaria în România, considerăm că baza de impozitare se consitituie de asemenea din preţul de cumpărare al materiilor prime plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, preţ ce nu include costul prelucrării întrucât acesta a fost deja facturat separat de catre furnizorul de servicii de prelucrare direct către sediul firmei din România.

În ceea ce priveşte vânzarea materiilor prelucrate direct în Ungaria, imediat după prelucrare, considerăm că baza de impozitare va fi constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută din partea cumpărătorului conform prevederilor art. 137 din Codul fiscal.

Referitor la întrebarea dvs. expresă, considerăm că baza de impozitare aferentă materiilor prelucrate ce nu se reîntorc în România este constituită din preţul de cumpărare al acestora plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi se stabileşte şi declară odată cu transportul iniţial, aşa cum s-a explicat la punctul A.

Abordarea prin comparatie

Abordarea prin comparatie se bazeaza pe un proces logic prin care valoarea de piata se obtine prin analiza tranzactiilor cu intreprinderi similare si relevante, compararea acestor intreprinderi cu firma evaluata si, in final, estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie (multiplicatori).

Abordarea prin comparatia de piata se bazeaza fundamental pe principiul substitutiei. Acest principiu nu cere ca intreprinderea de baza sa fie identica ci similara si relevanta:

Similar – se refera la natura intreprinderii si cuprinde atat elemente cantitative cat si elemente calitative;

Relevant – este un atribut care se refera la dorintele si asteptarile cumparatorului potential si se refera la gradul de risc preluat prin investitia in firma respectiva, lichidarea investitiei, performantele probabile ale intreprinderii, etc.

Pentru abordarea prin comparatie am ales metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la intreprinderi cotate). Am selectat ca multiplicator raportul Pret/Activ net contabil pe actiune. Alegerea multiplicatorului a fost motivata de urmatoarele aspecte:

• Compania a inregistrat pierdere contabila
• Nu exista active necorporale care sa aiba un impact semnificativ asupra evaluarii
• Intreprinderea a trecut prin modificari in privinta structurii cifrei de afaceri, iar aceasta nu este omogena fiind generata atat de venituri din inchiriere, cat si de vanzarea de marfuri

Intreprinderile comparabile au fost selectate cu ajutorul bazei de date Amadeus, dupa urmatoarele criterii:

• Compania sa fie listata si sa publice raportul Pret/Valoare neta contabila (Price/Book value)
• Compania sa fie din Uniunea Europeana
• Compania sa obtina venituri din activitatea de inchiriere proprietati imobiliare (cod NACE 682 Renting and operating of own or leased real estate)
• Cifrele obtinute sa fie aferente anului 2008

In urma aplicarii criteriilor de mai sus a fost generat un numar de 40 de companii.

Suplimentar, au fost aplicate inca doua filtre:

• Rentabilitatea capitalurilor utilizate (capitaluri proprii + datorii pe termen lung) sa fie negativa
• Raportul Active imobilizate corporale/Total Active sa fie peste medie

Din companiile ramase am facut mediana pentru multiplicatorul Pret/Valoare neta contabila, care este de 0,47.

La valoarea astfel obtinuta am efectuat o corectie pentru lipsa de lichiditate, intrucat societatea evaluata nu este o companie listata. Discountul pentru lipsa de lichiditate l-am calculat folosind algoritmul indicat de profesorul Damodaran (liqdisc.xls: Spreadsheet to value liquidity).

Valoarea pentru campul referitor la venituri (Revenues) a fost calculata ca fiind cifra de afaceri estimata pentru 2010 in lei, exprimata in USD si impartita la 1,000,000 (conform indicatiilor de completare a celulei). Cursul folosit pentru conversia valutara a fost de 2,8342 RON/USD aferent datei evaluarii, 31.12.2008.

Raportul Disponibilitati/Valoare de piata a firmei a fost preluat din calculele efectuate de profesorul Damodaran la nivel de tara, respectiv pentru Romania (Earnings. Book Value and Sales Multiple Averages by Country).

In consecinta, discountul pentru lipsa de lichiditate este de 14,76%.

In plus, intrucat valoarea astfel obtinuta este o valoare pe baza minoritara, am aplicat o prima de control. Din studiile realizate, conform manualului de evaluarea intreprinderilor editia a 4a, valoarea acestei prime se situeaza in jurul valorii de 35%.

Valoarea neta contabila bilantiera, fara ajustari este de 100.000.000 lei (cifrele au caracter orientativ).

100.000.000 x 0,47 x (1-0,1476) x (1+0,35) = valoarea business-ului. La aceasta valoare se adauga valoarea elementelor aflate in afara exploatarii si rezulta valoarea de piata a societatii.

Conform art. 46 din Codul Fiscal: (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

Conform art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul Fiscal: (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:

…

c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

…

(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) – e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;

CASS

Conform art. 257 din legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii:

Art. 257 – (1) Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%*), care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;
f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) – e), alin. 21 şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

Concluzie

In cazul in care beneficiarul venitului nu este asigurat si nu plateste contributia CAS in sistemul public de pensii atunci acesta este obligat si la plata CAS. De asemenea, beneficiarul venitului se poate asigura si in sistemul asigurarilor pentru somaj, pentru a beneficia de indemnizatia pentru concedii si indemnizatii sau pentru a beneficia de indemnizatia pentru accidente de munca si boli profesionale.

In cazul in care beneficiarii veniturilor sunt persoane cu functii alese (administratori, directori, alti reprezentanti) veniturile sunt asimilate veniturilor din salarii si impozitate ca atare, inclusiv contributii sociale.