Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 128 alin. (12) lit. f) din Codul fiscal, expedierea bunurilor din statele membre in Romania reprezinta non-transferuri, iar conditia esentiala pentru ca acestea sa nu reprezinte operatiuni impozabile este aceea ca bunurile respective sa fie, dupa prestarea serviciilor, reexpediate persoanei impozabile de la care au fost primite.

Intrucat societatea dvs. primeste bunurile aceasta are obligatia intocmirii registrului bunurilor primite. Potrivit prevederilor normelor de aplicare a art. 156 din Codul fiscal, registrul bunurilor primite este un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunitatii in Romania sau care au fost importate in Romania ori achizitionate din Romania de o persoana impozabila nestabilita in Romania si care sunt date unei persoane impozabile in Romania in scopul expertizarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri in Romania, cu exceptia situatiilor in care prin ordin al ministrului finantelor publice nu se impune o asemenea obligatie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut in cazul bunurilor care sunt plasate in regimul vamal de perfectionare activa. Acest registru va cuprinde:

1. denumirea si adresa expeditorului;
2. un numar de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului dupa expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa expertizare sau prelucrare;
8. cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.

Aceste bunuri sunt evidentiate in gestiune extracontabil intrucat nu sunt in proprietatea societatii.

Raspuns:

Conform art. 133 alin (2) din Codul fiscal, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile îsi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Conform art. 133 alin (7) din Codul fiscal, prin exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi: a) in Romania, pentru […] servicii de transport de bunuri efectuate in Romania, cand aceste servicii sunt prestate catre o persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii, daca utilizarea si exploatarea efectiva a serviciilor au loc în Romania.

Referitor la serviciile de transport prestate de PFA catre un beneficiar, persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii ci pe teritoriul SUA, locul prestarii serviciilor se considera a fi in Romania.

In acest sens, potrivit prevederilor art. 150 din Codul fiscal, persoana obligata la plata TVA este prestatorul de servicii, adica PFA. Factura trebuie emisa cu TVA, dar tinand cont de faptul ca PFA in cauza aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, factura va fi fara TVA atata vreme cat nu se depaseste plafonul de inregistrare in scopuri de TVA.

Referitor la obligatia de inregistrare, aceasta operatiune nefiind o prestare intracomunitara de servicii nu aveti o obligatie specifica de a va inregistra in scopuri de TVA conform prevederilor art. 1531 din Codul fiscal. Aveti obligatia de a va inregistra in scopuri de TVA doar in masura in care depasiti plafonul de scutire de 35.000 EUR pentru intreprinderi mici.

Raspuns:

In baza informatiilor furnizate, consideram ca in acest caz puteti proceda in 2 feluri:

O prima modalitate ar fi anularea imprumutului prin renuntarea asociatului la creanta respectiva. In acest sens, consideram ca se poate incheia un act aditional la contractul de imprumut prin care asociatul/creditorul renunta la creanta fata de societate.

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, functiunea conturilor, consideram ca aceasta operatiune se poate inregistra in contabilitate astfel:

4551 Asociati conturi curente = 7588 Alte venituri din exploatare

In acest caz se inregistreaza un venit care prin transferul in contul 121 influenteaza direct rezultatul curent si reportat al societatii. Dezavantajul in acest caz ar fi acela ca venitul inregistrat reprezinta un venit impozabil potrivit prevederilor art. 19 coroborate cu prevederile art. 20 din Codul fiscal. In cazul acesta se inregistreaza atat o diminuare a pierderii contabile cat si a pierderii fiscale.

A doua modalitate ar fi aceea de conversie a creantei in capital social cu reducerea ulterioara a capitalului pentru acoperirea pierderilor. Pentru aceasta operatiune este necesara o expertiza contabila care are ca scop verificarea faptul ca sumele prevazute in contractul de imprumut sunt certe si exigibile. Raportul de expertiza, notele contabile de majorare a capitalului, impreuna hotararea AGA si restul documentelor juridice necesare pentru inregistrarea majorarii se depun la Registrul Comertului.

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, functiunea conturilor, consideram ca aceasta operatiune se poate inregistra in contabilitate astfel:

4551 Asociati conturi curente = 1012 Capital social subscris si varsat

Ulterior majorarii de capital social prin conversie de creanta, se poate proceda la diminuarea capitalului social cu scopul acoperirii pierderilor. In acest caz inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

1012 Capital social subscris si varsat = 1171 Rezultatul reportat

Consideram ca aceasta modalitate este mai avantajoasa din punct de vedere fiscal intrucat nu afecteaza rezultatul fiscal al societatii, ci doar cel contabil.