Raspuns:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 48 din Codul fiscal, condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II din Codul fiscal, după caz;

Potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) lit. i) din Codul fiscal, sunt nedeductibile cheltuielile de achizitionare sau fabricare a bunurilor si drepturilor amortizabile. De aici reiese faptul ca cheltuielile efectuate pentru achizitionarea, constructia si modernizarea cladirii sunt nedeductibile la calculul venitului impozabil. Aceste costuri se recupereaza fiscal prin intermediul deducerilor de amortizare, potrivit prevederilor art. 24 din Codul fiscal:

In cazul in care cladirea a fost achizitionata in scopul desfasurarii activitatii PFA-ului, deducerea cheltuielilor cu amortizarea se poate face integral. In cazul in care cladirea este folosita atat in scopul afacerii cat si in scopul personal al contribuabilului si a familiei sale, atunci cheltuielile respective cu amortizarea sunt deductibile proportional cu partea de cladire si teren utilizate in scopul afacerii.

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării […]. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;(1800 ron)

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

In perioada 01.01.2008 – 31.12.2009 societatea noastra a avut activitatea suspendata.

Avem un autoturism achizitionat inainte de suspendarea activitatii. Cum procedam cu amortizarea acestuia pe perioada suspendarii? Se inregistreaza sau nu amortizarea?

Raspuns:

Intrucat activitatea societatii a fost suspendata consideram ca aceasta nu a desfasurat niciun fel de activitate si in consecinta nu a inregistrat nici amortizare activele sale nefiind folosite. In acest sens, potrivit art. 16 din legea 15/1994, mijloacele fixe ale societatii trebuie trecute in conservare pe durata suspendarii activitatii, caz in care societatea este scutita de la calculul amortizarii.

Din punct de vedere fiscal, conform pct. 70² din HG 44/2004, „pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizate se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală”.

Conform prevederilor HG 2139/2004, „pentru perioada în care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizării aferente acesteia se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora sau se diminuează capitalurile proprii la data scoaterii din funcţiune”.

Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor art. 110 din OMFP 3055/2009:

„Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor.

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.

În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.

O modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.

În cazuri excepţionale, inclusiv în situaţia prevăzută la pct. 121 alin. (3) din prezentele reglementări, durata de amortizare stabilită iniţial se poate modifica, această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Conform art. 24 alin. (17) din Codul Fiscal:

(17) În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

Din punct de vedere contabil, conform pct. 64 din reglementarile contabile adoptate prin OMFP 3055/2009:

64. – (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 68 şi 70.

In concluzie, atat din punct de vedere fiscal cat si contabil o societate poate inregistra obiectele de inventar ca mijloace fixe amortizabile in cazul in care acestea au o durata de utilizare mai mare de un an dar nu au o valoare fiscala mai mare decat limita prevazuta de lege (1.800 lei la data publicarii prezentului articol).

*Am publicat acest articol in urma intrebarii unui client daca poate trata obiectele de inventar ca mijloace fixe in loc sa le inregistreze pe cheltuieli in conformitate cu politicile contabile ale grupul din care face parte societatea.