Raspuns:

Potrivit legislatiei fiscale din Turcia, in general persoanele juridice straine care realizeaza cheltuieli si platesc TVA in Turcia nu pot recupera acest TVA. Pentru a va inregistra in scopuri de TVA in Turcia, trebuie sa va inregistrati din punct de vedere al tuturor aspectelor fiscale (tva, impozit pe profit, impozit pe nerezidenti, etc.). Legislatia turca nu permite desemnarea unui reprezentant fiscal doar din punct de vedere al TVA asa cum se obisnuieste in UE.

Cu toate acestea, pentru anumite cheltuieli realizate de persoane juridice straine se poate recupera TVA-ul platit in Turcia (astfel: doar pentru bunuri si servicii achizitionate in legatura cu participarea la diferite targuri si expozitii sau in legatura cu activitatea de transport desfasurata prin Turcia se poate recupera TVA-ul platit). Pentru a realiza acest lucru statul de rezidenta al persoanei juridice ce are de recuperat acest TVA trebuie sa aiba incheiat cu Turcia un acord de reciprocitate. In acest sens, Romania are incheiate doua astfel de acorduri de reciprocitate: unul cu Turcia si unul cu Elvetia. TVA-ul pentru astfel de cheltuieli se poate recupera deci din Turcia.

Din pacate detalii cu privire la procedura prin care se recupereaza TVA-ul nu va pot furniza. Pentru a obtine aceste informatii va trebui sa va adresati unor consultanti din Turcia.

De exemplu, in Romania, daca o firma din Turcia plateste TVA in Romania aceasta poate recupera TVA-ul platit prin depunerea declaratiei cod 313 conform prevederilor OMFP 530/2007.

Codul fiscal precizeaza clar la art. 1472 ca Romania va rambursa TVA catre persoane impozabile ce sunt rezidente in tari terte (adica in afara UE) doar daca o persoana impozabila din Romania ar beneficia de aceleasi drepturi in ceea ce priveste recuperarea TVA in statul respectiv.

Totusi, in ceea ce priveste speta dvs., va trebui sa analizati daca cheltuielile cu comisioanele respective sunt realizate in scopul desfasurarii uneia dintre activitatile de mai sus, pentru a putea beneficia de recuperarea TVA, intrucat asa cum am mentionat mai sus, autoritatile fiscale din Turcia nu ramburseaza TVA pentru orice cheltuiala. De asemenea si acest lucru va trebui lamurit cu un consultant din Turcia.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 55, alin. (3), lit. g) din Codul fiscal:

„primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii”reprezinta avantaje de natura salariala si se impoziteaza ca venituri din salarii.

Contabil, avantajele in natura se reflecta doar in statul de salarii, ele nefiind inregistrate in contabilitate prin intermediul conturilor 641 sau 421. Contributiile sociale si impozitul aferent avantajelor in natura sunt suportate din salariul net diminuand astfel valoarea acestuia in lunile in care se plateste asigurarea de sanatate.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, potrivit art. 21, alin. (3), lit. k) din Codul fiscal este deductibila la calculul impozitului pe profit suma reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal pentru fiecare angajat. Orice suma ce depaseste aceasta valoare va fi considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit si va fi in acelasi timp impozitata si ca avantaj in natura. Impozitarea ca avantaj in natura este obligatorie indiferent de cum este tratata cheltuiala din punct de vedere al impozitului pe profit.

Hotărârea cu numărul 1.397 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 897 din data de 31 decembrie 2010.

Actul normativ reglementează modelul şi conţinutul acestei declaraţii unice şi instrucţiunile de completare a declaraţiei.

A fost stabilită şi o perioadă tranzitorie, până la 1 iulie 2011, timp în care declaraţia poate fi depusă şi în format hârtie, semnat şi ştampilat, conform legii, după care declaraţia se depune lunar, prin mijloace electronice.

Cum se calculeaza baza impozabila aferenta materiilor prime prelucrate ce urmează a fi vândute în Ungaria.

Raspuns:

A. Transportul bunurilor din România în Ungaria şi din Ungaria în România

Conform prevederilor art. 3 din OMFP 3417/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, şi a Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spaţiul comunitar şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de garanţie şi postgaranţie:

Pentru a putea fi aplicate măsurile de simplificare prevăzute în anexa nr. 1, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) contractorul principal (societatea din România în cazul de faţă):

1. este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care este stabilit;

2. nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA în statul membru în care sunt realizate efectiv lucrările asupra bunurilor mobile corporale;

3. transmite codul său de înregistrare în scopuri de TVA părţii/părţilor cocontractante;

b) ceilalţi operatori economici implicaţi sunt persoane impozabile din perspectiva TVA;

c) produsele prelucrate se vor întoarce în statul membru în care contractorul principal este stabilit şi care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA transmis de contractorul principal.

În acest sens, întrucât societatea din România este înregistrată în scopuri de TVA şi în Ungaria, considerăm că aceasta nu va putea aplica măsurile de simplificare în cazul de faţă, întrucât nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 3 din OMFP 3417/2009.

Considerăm că transportul bunurilor din România în Ungaria reprezintă livrare intracomunitară asimilată în România în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal şi beneficiază de scutire de taxă în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de bunuri, efectuat de către societatea din România, din România în Ungaria, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, impozabilă în Ungaria conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana obligată la plata taxei fiind societatea din România pe codul de TVA din Ungaria.

Considerăm că efectuarea de lucrări asupra materiilor prime în beneficiul societăţii din România reprezintă o prestare de servicii ce are locul prestării în România, adică locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o livrare intracomunitară asimilată în Ungaria, conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, şi care beneficiază de scutire de taxă conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, care este impozabilă în România conform art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

B. Stabilirea bazei impozabile

Conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, considerăm că în cazul transferului din România în Ungaria baza de impozitare se constituie din preţul de cumpărare al materiilor prime respective plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte transferul materiilor prelucrate din Ungaria în România, considerăm că baza de impozitare se consitituie de asemenea din preţul de cumpărare al materiilor prime plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, preţ ce nu include costul prelucrării întrucât acesta a fost deja facturat separat de catre furnizorul de servicii de prelucrare direct către sediul firmei din România.

În ceea ce priveşte vânzarea materiilor prelucrate direct în Ungaria, imediat după prelucrare, considerăm că baza de impozitare va fi constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută din partea cumpărătorului conform prevederilor art. 137 din Codul fiscal.

Referitor la întrebarea dvs. expresă, considerăm că baza de impozitare aferentă materiilor prelucrate ce nu se reîntorc în România este constituită din preţul de cumpărare al acestora plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi se stabileşte şi declară odată cu transportul iniţial, aşa cum s-a explicat la punctul A.

1.- c 21.- c 41.- b 61.- a 81.- a

2.- a 22.- a 42.- c 62.- a 82.- c

3.- a 23.- b 43.- a 63.- a 83.- a

4.- c 24.- c 44.- b 64.- a 84.- a

5.- a 25.- c 45.- c 65.- a 85.- a

6.- c 26.- c 46.- c 66.- a 86.- a

7.- b 27.- c 47.- b 67.- c 87.- a

8.- c 28.- c 48.- b 68.- a 88.- b

9.- a 29.- c 49.- c 69.- b 89.- a

10.- b 30.- c 50.- a 70.- a 90.- b

11.- a 31.- c 51.- b 71.- b 91.- c

12.- a 32.- a 52.- c 72.- b 92.- c

13.- b 33.- b 53.- c 73.- b 93.- c

14.- c 34.- c 54.- c 74.- a 94.- b

15.- c 35.- a 55.- a 75.- c 95.- a

16.- a 36.- c 56.- c 76.- b 96.- c

17.- b 37.- c 57.- a 77.- a 97.- b

18.- a 38.- a 58.- b 78.- b 98.- a

19.- a 39.- a 59.- a 79.- c 99.- c

20.- a 40.- c 60.- b 80.-a 100.- c