Raspuns:

Din datele furnizate intelegem ca tranzactia respectiva presupune furnizarea unor informatii cu privire la clientela societatii, de catre o societate din Romania unei companii din Italia, cu scopul transferarii contractelor incheiate de compania din Romania catre compania din Italia. Din datele furnizate intelegem ca nu are loc un transfer de afacere.

In ceea ce priveste clasificarea tranzactiei, in opinia noastra aceasta este cel mai probabil o prestare de servicii. Livrarea de bunuri este foarte clar definita in Codul fiscal la art. 128 si presupune transferul unor active corporale, care au o forma fizica. Caracterul tangibil al obiectului tranzactiei este determinant in stabilirea clasificarii TVA. Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Potrivit prevederilor art. 1251 prin ‘bunuri’ se intelege bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Deci transferul unor active intangibile nu se incadreaza in aceasta definitie. Cu alte cuvinte, cel putin din perspectiva TVA, transferul acestui activ intangibil (lista de clienti) reprezinta o prestare de servicii, puteti sa o considerati mai degraba, asa cum am denumit-o si mai sus, ca servicii de punere la dispozitie a unor informatii privind clientela societatii unei companii din Italia. Mai mult decat atat, chiar definitia prestarii de servicii prevazuta la art. 129 incadreaza ca prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.

In ceea ce priveste regimul TVA, in opinia noastra aceasta tranzactie poate fi asimilata cel mai bine unei prestari de servicii intangibile pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) ca fiind la beneficiar, deci la societatea din Italia, operatiunea fiind neimpozabila in Romania. Cu alte cuvinte, consideram ca este o prestare intracomunitara de servicii.

In ceea ce priveste inregistrarea acestei achizitii ca un activ contabil, potrivit reglementarilor contabile adoptate prin OMFp 3055/2009, fondul comercial se inregistreaza in contabilitate doar la consolidare sau la preluarea unei afaceri (prin achizitie sau fuziune). In alte situatii nu se inregistreaza fond comercial. Potrivit acelorasi reglementari, listele de clienti nu se recunosc ca imobilizari necorporale. Astfel, consideram ca sumele platite pentru clientela vor fi inregistrate drept cheltuieli cu serviciile prestate. Cu toate acestea, reglementarile contabile descrise mai sus sunt aplicabile in cazul in care cumparatorul ar fi tot o societate din Romania. Intrucat in cazul de fata cumparatorul este o societate din Italia aceasta se va conforma reglementarilor contabile din Italia.

Raspuns:

Conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, (2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:

a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.

Conform pct. 18 din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Legii 571/2003 privind codul fiscal titlul VI, (7) Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o persoană impozabilă în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, dacă nu sunt incluse în preţul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienţi prin refacturare, se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu, ecotaxa datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă nu este cuprinsă în preţul bunurilor livrate, ci este facturată separat, se cuprinde în baza impozabilă.

(8) În sensul art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, chiar dacă fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii nu reprezintă o tranzacţie separată, ci sunt parte componentă a livrării/prestării de care sunt legate, urmând aceleaşi reguli referitoare, printre altele, la locul livrării/prestării, cotele, scutirile ca şi livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/Prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevăzută la pct. 19 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii şi nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite şi taxe conform prevederilor alin. (7).

Astfel, intrucat aceste cheltuieli fac parte din baza de impozitare, acestea vor urma regimul TVA aplicabil operatiunii principale. In cazul in care serviciile de transport se factureaza cu TVA si valoarea taxei respective se va factura tot cu TVA.

Raspuns:

Conform art. 126 alin. (8) din Codul fiscal, nu sunt operatiuni impozabile in Romania:

[…]

b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care locul este in Romania in conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (1), atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

1. achizitia de bunuri este efectuata de catre o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care nu este stabilita in Romania, dar este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru;

2. achizitia de bunuri este efectuata in scopul unei livrari ulterioare a bunurilor respective, in Romania, de catre cumparatorul revanzator prevazut la pct. 1;

3. bunurile astfel achizitionate de catre cumparatorul revanzator prevazut la pct. 1 sunt expediate sau transportate direct in Romania, dintr-un alt stat membru decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre persoana careia urmeaza sa ii efectueze livrarea ulterioara, denumita beneficiarul livrarii ulterioare;

4. beneficiarul livrarii ulterioare este o alta persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania;

5. beneficiarul livrarii ulterioare a fost desemnat in conformitate cu art. 150 alin. (4) ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea efectuata de cumparatorul revanzator prevazut la pct. 1.;

[…]

Relatia de transport al bunurilor din Germania in Romania trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu termenii de livrare Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii, nu sunt aplicabile măsurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin societatii din Romania sunt:

a) sa plateasca, prin procedeul taxarii inverse, taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator (firma din Franta) care nu este stabilit in Romania in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (4) si art. 157 alin. (1) sau (2), dupa caz;

b) sa inscrie achizitia efectuata in rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 156^2 sau 156^3 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.

Achizitia este neimpozabila in Romania in masura in care transportul este obligatia firmei din Franta sau a firmei din Germania, in caz contrar nu se pot aplica masurile de simplificare iar compania din Franta are obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA in Romania intrucat ar realiza o achizitie intracomunitara aici. Din acest motiv va recomandam sa analizati prevederile contractuale si conditia de livrare pentru a confirma ca transportul intra in sarcina uneia dintre cele doua societati.

In cazul in care nu este o operatiune triunghiulara, operatiunea ar trebui restructurata iar compania din Franta ar trebui sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania. In caz contrar, consideram ca o puteti declara in continuare ca achizitie intracomunitara intrucat veti aplicati reteaua de siguranta.

Referitor la transportul bunurilor, cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.

Intrucat transportul este facut de o firma din Romania, trebuie analizat pe cine anume factureaza aceasta companie. In cazul in care factura este emisa catre compania dvs. ar rezulta ca aceasta are obligatia efectuarii transportului si drept urmare operatiunea nu poate fi una triunghiulara. In acest sens, trebuie sa analizati modul in care se deruleaza tranzactia cu societatea de transport.

Raspuns:

Conform art. 133 alin (2) din Codul fiscal, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile îsi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Conform art. 133 alin (7) din Codul fiscal, prin exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi: a) in Romania, pentru […] servicii de transport de bunuri efectuate in Romania, cand aceste servicii sunt prestate catre o persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii, daca utilizarea si exploatarea efectiva a serviciilor au loc în Romania.

Referitor la serviciile de transport prestate de PFA catre un beneficiar, persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii ci pe teritoriul SUA, locul prestarii serviciilor se considera a fi in Romania.

In acest sens, potrivit prevederilor art. 150 din Codul fiscal, persoana obligata la plata TVA este prestatorul de servicii, adica PFA. Factura trebuie emisa cu TVA, dar tinand cont de faptul ca PFA in cauza aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, factura va fi fara TVA atata vreme cat nu se depaseste plafonul de inregistrare in scopuri de TVA.

Referitor la obligatia de inregistrare, aceasta operatiune nefiind o prestare intracomunitara de servicii nu aveti o obligatie specifica de a va inregistra in scopuri de TVA conform prevederilor art. 1531 din Codul fiscal. Aveti obligatia de a va inregistra in scopuri de TVA doar in masura in care depasiti plafonul de scutire de 35.000 EUR pentru intreprinderi mici.

Raspuns:

In acceptiunea comuna, intrucat societatea obtine venituri economice ca urmare a utilizarii acelui spatiu este necesara inregistrarea unui sediu secundar. In practica am intalnit cazuri in care, in cadrul inspectiei fiscale, s-au aplicat amenzi pentru neinregistrarea sediului secundar in situatii similare cu a dvs.

Potrivit prevederilor art. 74 din Codul de procedura fiscala,

(1) Contribuabilii au obligaţia de a declara organului fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile, înfiinţarea de sedii secundare.

(2) Contribuabilii cu domiciliul fiscal în România au obligaţia de a declara în termen de 30 de zile înfiinţarea de filiale şi sedii secundare în străinătate.

(3) În sensul prezentului articol, prin sediu secundar se înțelege un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea contribuabilului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit și altele asemenea.

(4) Prin sediu secundar se înțelege și un șantier de construcții, un proiect de construcție, ansamblu sau montaj ori activități de supervizare legate de acestea, numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni.

(5) Contribuabilii care înregistrează sediile secundare ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, nu au obligația declarării acestor sedii potrivit prezentului articol.

In concluzie, opinia noastra este ca cel mai prudent ar fi sa inregistrati un sediu secundar.