blog contabilitate | Speţa zilei

Unitate de vanzare cu amanuntul. Metoda global – valorica sau cantitativ – valorica

Bogdan Costea — Fri, 21 Jan 2011 07:00:11 +0000

Intrebare: Este obligatoriu sa folosesc metoda global valorica la o unitate cu amanuntul (bar), pentru ca eu doresc o evidenta cantitativ valorica datorita faptului ca–mi este de ajutor sa vizualizez in timp util stocul si documentatia contabila este mai simpla pentru ca o data cu vanzarea (emiterea bonuluifiscal) se descarca si stocul.

Raspuns:

Potrivit prevederilor normelor metodologice ale OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, secţiunea D „Metodele de conducere a contabilităţii analitice a bunurilor”, contabilitatea analitică a bunurilor se poate ţine pe baza uneia dintre următoarele metode: operativ-contabilă, cantitativ-valorică, global-valorică.

Metoda operativ-contabilă se poate aplica pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor şi ambalajelor.

Metoda cantitativ-valorică se poate folosi pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor şi ambalajelor.

Metoda global-valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protecţie în folosinţă, precum şi a altor categorii de bunuri.

Potrivit aceloraşi prevederi legale, metoda cantitativ-valorică pentru materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar în depozit, semifabricate, produse finite, produse reziduale, mărfuri, animale şi ambalaje constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate a celei cantitativ-valorice.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare:

– Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz);

– Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22 şi 14-6-22/a);

– Balanţa analitică a stocurilor (cod 14-6-30/c).

Metoda global-valorică se aplică pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul (magazine, restaurante, bufete etc.), folosindu-se formularul comun “Fişa de cont pentru operaţiuni diverse” (cod 14-6-22) şi raportul de gestiune, după caz.

Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor se ţine global-valoric, atât la gestiune, cât şi în contabilitate, iar verificarea concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii şi din contabilitate se efectuează numai valoric, la perioade stabilite de unitate.

În opinia noastră, prevederile de mai sus nu impun utilizarea metodei global – valorice în cazul unităţilor de vânzare cu amănuntul. Considerăm că formularea textului de lege duce la interpretarea că metoda global-valorică poate fi utilizată în cadrul unităţilor de vânzare cu amănuntul. Metoda global-valorică este permisă în cazurile prezentate mai sus tocmai în ideea că în aceste unităţi de vânzare cu amănuntul este foarte dificil de ţinut evidenţa cantitativă a bunurilor.

În cazul în care, datorită naturii activităţii prestate în cadrul unităţii, puteţi aplica metoda cantitativ-valorică şi consideraţi ca aceasta reflectă mai bine situaţia contabilă a stocurilor de mărfuri, puteţi, în opinia noastră, aplica această metodă.

De asemenea, potrivit prevederilor OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementărilor contabile cu directivele europene, în funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite […] metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.

În opinia noastră, metoda cea mai relevantă de contabilizare a stocurilor este metoda cantitativ-valorică întrucât această metodă furnizeză şi informaţii cantitative şi permite astfel un control mai bun al stocurilor.

The post Unitate de vanzare cu amanuntul. Metoda global – valorica sau cantitativ – valorica first appeared on Speţa zilei.

Reevaluare mijloace fixe. Rezerva din reevaluare. Tratament contabil si fiscal

Bogdan Costea — Thu, 20 Jan 2011 07:00:26 +0000

Intrebare: In decembrie 2010 am reevaluat mijloacele fixe din grupa 21. In urma reevaluarii a rezultat o valoare mai mare a mijloacelor fixe. Aceasta diferenta s-a inregistrat in contul 105 “Rezerve din reevaluare”. Diferenta dintre amortizarea dupa reevaluare si amortizarea dinaintea reevaluarii se transfera in contul 1065? Care este impactul fiscal?

Raspuns:

(2) Rezerva din reevaluare

Potrivit prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

Cu alte cuvinte, rezerva din reevaluare se „amortizează” şi ea pe durata rămasă de utilizare, astfel:

Pornind de la exemplul de mai sus (speta de ieri), valoarea de 1.000 de lei înregistrată în contul 105 „Rezerve din reevaluare” se transferă în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” pe măsura utilizării activului. Astfel, odată cu amortizarea lunară se va efectua şi înregistrarea contabilă:

105 „Rezerve din reevaluare” = 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” cu suma de 100lei/12luni

Potrivit prevederilor de mai sus, această diferenţă de 100lei/12luni reprezintă element similar veniturilor şi se impozitează la fel ca orice venit impozabil potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

Această diferenţă transferată lunar din contul 105 în contul 1065 se va lua în considerare la calculul trimestrial şi anual al impozitului pe profit, ca element similar veniturilor. Elementele similare veniturilor se trec la rândul 11 în declaraţia de impozit pe profit (cod 101)

Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor pct 124 alin. (3) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve (contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”), atunci când acest surplus
la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

Cu alte cuvinte, din punct de vedere contabil aveţi dreptul fie să „amortizaţi” rezerva legală pe măsura utilizării activului, aşa cum am prezentat mai sus şi tratamentul contabil va fi similar cu cel fiscal, sau puteţi transfera valoarea totală din contul 105 în contul 1065 la scoaterea din evidenţă a activului reevaluat şi nu pe măsura utilizării lui.

The post Reevaluare mijloace fixe. Rezerva din reevaluare. Tratament contabil si fiscal first appeared on Speţa zilei.

Reevaluare mijloace fixe. Amortizare deductibila

Bogdan Costea — Wed, 19 Jan 2011 07:00:15 +0000

Intrebare: In decembrie 2010 am reevaluat mijloacele fixe din grupa 21. In urma reevaluarii a rezultat o valoare mai mare a mijloacelor fixe si implicit o valoarea mai mare a cheltuielii cu amortizarea. Care este amortizarea deductibila la calculul impozitului pe profit, cea ante-reevaluare sau cea post-reevaluare?

Raspuns:

(1) Amortizarea deductibilă

Din enunţul întrebării dvs. înţelegem că în urma reevaluării realizate în decembrie 2010 aţi obţinut un plus de valoare aferent imobilizarilor înregistrate în grupa 21 pe care l-aţi înregistrat ca rezerve din reevaluare în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal, valoarea fiscală în cazul mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii.

În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;

Potrivit art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Potrivit pct. 71⁵ din normele de aplicare, pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007. Nu se recuperează prin intermediul amortizării fiscale reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscală rămasă neamortizată la data evaluării.

Cu alte cuvinte, reevaluarea contabilă este recunoscută şi din punct de vedere fiscal. În consecinţă, întrucât în valoarea fiscală a imobilizărilor sunt recunoscute şi reevaluările contabile, iar amortizarea fiscală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea fiscală (conform art. 24 alin. (7) din Codul fiscal) considerăm că amortizarea calculată ulterior înregistrării creşterii din reevaluare este deductibilă fiscal în totalitate, şi nu trebuie să fie limitată la valoarea amortizării de dinainte de reevaluare.

De exemplu, în cazul unei imobilizări cu valoarea netă fiscală înainte de reevaluare de 10.000 lei, reevaluată la 11.000 lei cu o durată rămasă de utilizare de 10 ani, obţinem o amortizare ulterioară reevaluării de 1.100 lei. Amortizarea deductibilă fiscal este de 1.100 de lei, întrucât şi diferenţa de 100 de lei se deduce la calculul impozitului pe profit potrivit reglementărilor de mai sus.

The post Reevaluare mijloace fixe. Amortizare deductibila first appeared on Speţa zilei.

Contributii sociale avantaje in natura – prevederi fiscale 1 ianuarie 2011

Bogdan Costea — Mon, 17 Jan 2011 07:00:45 +0000

Potrivit prevederilor art 296¹⁵ din Codul fiscal:

Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296⁴, următoarele:

…

p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă, fără însă a fi limitate la:

1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

2. cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

3. abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

5. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii

Potrivit acestei prevederi ar reiesi faptul ca la impozitarea avantajelor in natura nu s-ar mai aplica si contributiile sociale. Cu toate acestea, personal, avem mari dubii cu privire la textul de lege si recomandam ca inainte de a lua o decizie in ceea ce priveste impozitarea avantajelor in natura primite incepand cu luna ianuarie 2011 sa asteptati mai multe clarificari din partea finantelor si eventual normele de aplicare pentru titlul din Codul fiscal referitor la contributiile sociale.

The post Contributii sociale avantaje in natura – prevederi fiscale 1 ianuarie 2011 first appeared on Speţa zilei.