Raspuns:

Conform art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Astfel, transferul de bunuri agricole in schimbul unor servicii (dare in arenda) constituie livrare de bunuri cu plata care intra in sfera TVA si pentru care vanzatorul are obligatia de a colecta TVA.

Conform art 130 din Codul fiscal, in cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Potrivit normelor de aplicare, operatiunile prevazute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:

a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;

b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.

Astfel, fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte. Cu alte cuvinte sunt realizate doua operatiuni, dvs. efectuati o livrare taxabila de bunuri agricole, iar beneficiarul realizeaza o prestare taxabila de servicii (arenda). In final, are loc o compensare a celor doua operatiuni.

In concluzie, veti colecta TVA pentru plata arendei in produse. In masura in care produsele livrate fac obiectul masurilor de simplificare prevazute la art. 160 din Codul fiscal, iar beneficiarul este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, veti proceda la aplicarea acestui regim si veti factura bunurile in regim de taxare inversa.

In ceea ce priveste baza impozabila, conform art. 137 din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. In concluzie, contrapardita obtinuta reprezinta valoarea arendei care ar trebui platite.

Raspuns:

In baza informatiilor furnizate, consideram ca in acest caz puteti proceda in 2 feluri:

O prima modalitate ar fi anularea imprumutului prin renuntarea asociatului la creanta respectiva. In acest sens, consideram ca se poate incheia un act aditional la contractul de imprumut prin care asociatul/creditorul renunta la creanta fata de societate.

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, functiunea conturilor, consideram ca aceasta operatiune se poate inregistra in contabilitate astfel:

4551 Asociati conturi curente = 7588 Alte venituri din exploatare

In acest caz se inregistreaza un venit care prin transferul in contul 121 influenteaza direct rezultatul curent si reportat al societatii. Dezavantajul in acest caz ar fi acela ca venitul inregistrat reprezinta un venit impozabil potrivit prevederilor art. 19 coroborate cu prevederile art. 20 din Codul fiscal. In cazul acesta se inregistreaza atat o diminuare a pierderii contabile cat si a pierderii fiscale.

A doua modalitate ar fi aceea de conversie a creantei in capital social cu reducerea ulterioara a capitalului pentru acoperirea pierderilor. Pentru aceasta operatiune este necesara o expertiza contabila care are ca scop verificarea faptul ca sumele prevazute in contractul de imprumut sunt certe si exigibile. Raportul de expertiza, notele contabile de majorare a capitalului, impreuna hotararea AGA si restul documentelor juridice necesare pentru inregistrarea majorarii se depun la Registrul Comertului.

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, functiunea conturilor, consideram ca aceasta operatiune se poate inregistra in contabilitate astfel:

4551 Asociati conturi curente = 1012 Capital social subscris si varsat

Ulterior majorarii de capital social prin conversie de creanta, se poate proceda la diminuarea capitalului social cu scopul acoperirii pierderilor. In acest caz inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

1012 Capital social subscris si varsat = 1171 Rezultatul reportat

Consideram ca aceasta modalitate este mai avantajoasa din punct de vedere fiscal intrucat nu afecteaza rezultatul fiscal al societatii, ci doar cel contabil.

Raspuns:

Conform prevederilor art. 115 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, veniturile din servicii prestate pe teritoriul Romaniei de catre nerezidenti fac obiectul impozitului pe veniturile nerezidentilor. Conform prevederilor OMEF 2310/2007 pentru inregistrarea contractelor cu nerezidentii, contractele incheiate cu nerezidentii care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror alte activităţi care pot constitui sediu permanent în România se inregistreaza la organul fiscal teritorial.

Contractele incheiate pe o perioada mai mare de 6 luni sau prelungite care cumulat depasesc 6 luni se inregistreaza la organul fiscal teritorial.

Conform prevederilor art. 116 din Codul fiscal, cota de impozit aplicabila este de 16%. In cazul in care beneficiarul venitului prezinta un certificat de rezidenta fiscala veniturile se impoziteaza potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si SUA.

• suntem obligati sa instiintam furnizorul ca o sa viram datoria noastra catre trezorerie in conturile indicate de AFP?
• putem vira in contul furnizorului sumele datorate fara sa a tine cont de instiintare?
• ca sa viram in contul furnizorului, este necesar un certificat fiscal prin care sa reiasa ca si-a stins datoriile fata de bugetul de stat si i s-a ridicat poprirea?
• care sunt inregistrarile contabile in acest caz?

Raspuns:

Cu privire la primul punct din întrebarea dvs., vă informăm că potrivit prevederilor art. 149 alin. (1) din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

„Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.”

De asemenea, în baza dispozițiilor art. 149 alin. (5) din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

„Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi comunicată terţului poprit, dispoziţiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.”

În concluzie, potrivit prevederilor legale citate mai sus, autoritatea fiscală are obligaţia înştiinţării cu privire la înființarea popririi nu numai a terţului poprit, dar și a debitorului respectiv. Astfel, considerăm că atâta vreme cât înfiinţarea popririi este adusă la cunoştinţa debitorului de către autoritatea fiscală, societatea dvs. nu poate fi ţinută răspunzătoare pentru plata datoriilor respective direct către bugetul de stat fără notificarea furnizorului.

În ceea ce priveşte al doilea punct din întrebarea dvs., potrivit prevederilor art. 149 alin. (9) din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

„După înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat:

a) să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă, organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare;

b) să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţând despre aceasta organul de executare.”

Potrivit prevederilor art. 149 alin. (13) din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

„Încălcarea prevederilor alin. (9), (10), (12) şi (15) atrage nulitatea oricărei plăţi.”

Totodată, potrivit prevederilor art. 27 din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

“Răspund solidar cu debitorul următoarele persoane:

[…]

b) terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) şi (15), în limita sumelor sustrase indisponibilizării.”

În concluzie considerăm că, în cazul în care efectuaţi plata în contul furnizorului fără a ţine cont de adresa AFP privind înfiinţarea popririi, după ce aceasta v-a fost comunicată, potrivit prevederilor de mai sus, nu numai că poate fi invocată nulitatea plăţiilor efectuate, dar compania dvs. poate fi ţinută în continuare răspunzătoare față de autoritațile fiscale pentru suma respectivă, chiar dacă aceasta a fost plătită furnizorului.

În ceea ce priveşte punctul trei din întrebarea dvs., considerăm că prin analogie cu prevederile art. 149 alin. (14) din Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, terţul poprit ar trebui notificat de către aceeaşi autoritate fiscală cu privire la desfiinţarea popririi în cazul în care debitorul îşi stinge obligaţiile fiscale pentru care a fost înfiinţată poprirea înainte ca tertul poprit să efectueze plata. Doar în acest caz, considerăm că terţul poprit poate efectua plata direct către furnizor.

În ceea ce priveşte ultimul punct din întrebarea dvs., considerăm că plata datoriei în conturile bugetului de stat constituie stingerea obligaţiei faţă de furnizorul respectiv. În acest sens considerăm că înregistrarea plăţii în contabilitate se realizează în acelaşi fel în care s-ar fi realizat şi dacă plata ar fi fost efectuată în conturile furnizorului:

401 „Furnizori”        =          5121 „Conturi la bănci”

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) ori, după caz, la alin. (5) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxă conform art. 153.

Potrivit prevederilor art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia prevăzută la alin. (7) şi (71), a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 145 alin. (2) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).

Potrivit normelor de aplicare, la determinarea cifrei de afaceri prevăzute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate și alte facturi emise înainte de data livrării/prestării pentru operațiunile prevăzute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal. Echivalentul în lei al plafonului de 35.000 euro prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, determinat în funcție de cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data aderării, rotunjit la următoarea mie, este de 119.000 lei.

(3) Persoanele impozabile care, dacă ar fi înregistrate normal în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxă conform prevederilor art. 152¹ și 152² dinCodul fiscal vor lua în calculul determinării cifrei de afaceri prevăzute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal numai baza impozabilă pentru respectivele operațiuni determinată în conformitate cu prevederile art. 152¹ și 152² din Codul fiscal.

In concluzie, consideram ca operatiunile care sunt luate in considerare la stabilirea plafonului sunt toate operatiunile pentru care ar fi intervenit exigibilitatea TVA in perioada respectiva in cazul in care persoana impozabila ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA, deci inclusiv operatiunile pentru care nu s-a incasat contravaloarea aferenta.