Sunt aceste cheltuieli cu bunurile acordate deductibile la calculul impozitului pe profit? Sunt aceste sume impozitate ca avantaje in natura? Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?

Raspuns:

Avantajele in natura primite de catre administrator urmeaza acelasi regim fiscal ca si sumele ce reprezinta salariul acestuia.

Aspecte fiscale in ceea ce priveste impozitul pe venit si contributiile sociale:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, conform art. 55 alin. (3) lit. b), bunurile la care faceti referire mai sus, reprezinta avantaje in natura ce se supun impozitului pe venitul din salarii.

De retinut este faptul ca veniturile salariale sunt supuse, pe langa impozitul pe venitul din salarii, si contributiilor sociale.

Aspecte TVA:

In baza prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea acestor bunuri ca plata administratorului nu se realizeaza cu titlu gratuit, ci reprezinta o recompensa pentru activitatea acestuia.

In baza prevederilor art. 128 alin. (4) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea de avantaje in natura administratorului, nu reprezinta o livrare catre sine intrucat scopul acestei plati in natura are legatura cu activitatea economica a societatii.

Conform art. 145 Cod Fiscal, consideram ca TVA-ul aferent achizitiei acestor bunuri este deductibil, intrucat achizitiile sunt destinate realizarii de operatiuni ce dau dreptul de deducere a taxei.

Aspecte fiscale cu privire la impozitul pe profit:

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in cazul in care aceste sume sunt impozitate la beneficiarul de venit ele reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Cum se calculeaza baza impozabila aferenta materiilor prime prelucrate ce urmează a fi vândute în Ungaria.

Raspuns:

A. Transportul bunurilor din România în Ungaria şi din Ungaria în România

Conform prevederilor art. 3 din OMFP 3417/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, şi a Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spaţiul comunitar şi tratamentul fiscal al reparaţiilor efectuate în perioada de garanţie şi postgaranţie:

Pentru a putea fi aplicate măsurile de simplificare prevăzute în anexa nr. 1, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) contractorul principal (societatea din România în cazul de faţă):

1. este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care este stabilit;

2. nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA în statul membru în care sunt realizate efectiv lucrările asupra bunurilor mobile corporale;

3. transmite codul său de înregistrare în scopuri de TVA părţii/părţilor cocontractante;

b) ceilalţi operatori economici implicaţi sunt persoane impozabile din perspectiva TVA;

c) produsele prelucrate se vor întoarce în statul membru în care contractorul principal este stabilit şi care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA transmis de contractorul principal.

În acest sens, întrucât societatea din România este înregistrată în scopuri de TVA şi în Ungaria, considerăm că aceasta nu va putea aplica măsurile de simplificare în cazul de faţă, întrucât nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 3 din OMFP 3417/2009.

Considerăm că transportul bunurilor din România în Ungaria reprezintă livrare intracomunitară asimilată în România în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal şi beneficiază de scutire de taxă în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de bunuri, efectuat de către societatea din România, din România în Ungaria, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, impozabilă în Ungaria conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana obligată la plata taxei fiind societatea din România pe codul de TVA din Ungaria.

Considerăm că efectuarea de lucrări asupra materiilor prime în beneficiul societăţii din România reprezintă o prestare de servicii ce are locul prestării în România, adică locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o livrare intracomunitară asimilată în Ungaria, conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, şi care beneficiază de scutire de taxă conform art. din legislaţia maghiară echivalent art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

Considerăm că transportul de produse prelucrate, efectuat de societatea din România din Ungaria în România, reprezintă o achiziţie intracomunitară asimilată, care este impozabilă în România conform art. 130¹ alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

B. Stabilirea bazei impozabile

Conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, considerăm că în cazul transferului din România în Ungaria baza de impozitare se constituie din preţul de cumpărare al materiilor prime respective plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte transferul materiilor prelucrate din Ungaria în România, considerăm că baza de impozitare se consitituie de asemenea din preţul de cumpărare al materiilor prime plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal, preţ ce nu include costul prelucrării întrucât acesta a fost deja facturat separat de catre furnizorul de servicii de prelucrare direct către sediul firmei din România.

În ceea ce priveşte vânzarea materiilor prelucrate direct în Ungaria, imediat după prelucrare, considerăm că baza de impozitare va fi constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută din partea cumpărătorului conform prevederilor art. 137 din Codul fiscal.

Referitor la întrebarea dvs. expresă, considerăm că baza de impozitare aferentă materiilor prelucrate ce nu se reîntorc în România este constituită din preţul de cumpărare al acestora plus eventualele costuri de transport, asigurare, ambalare şi alte costuri similare conform art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi se stabileşte şi declară odată cu transportul iniţial, aşa cum s-a explicat la punctul A.

Dorim sa ne spuneti care este monografia contabila, de la sosirea facturii de la furnizorul de transport pana la retinerea procentului de cheltuiala de la salariati?

Ce implicatii sunt din punct de vedere al TVA?

Trebuie sa facturam lunar contravaloarea transportului suportat de catre salariati?

Ce implicatii sunt din punct de vedere fiscal: se impoziteaza la salariati diferenta de transport nesuportata de catre acestia (90%)? restul de cheltuiala este deductibil la calculul impozitului pe profit?

Raspuns:

Pentru a raspunde la intrebarea dvs., vom analiza fiecare intrebare punctual:

1. Ce implicatii sunt din punct de vedere fiscal: se impoziteaza la salariati diferenta de transport nesuportata de catre acestia (90%)? restul de cheltuiala este deductibil la calculul impozitului pe profit?

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in baza informatiilor ce reies din textul problemei si din analiza prevederilor art. 21 alin. (1) Cod Fiscal coroborat cu alin. (4), acelasi articol Codul Fiscal, consideram ca aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere al impozitului pe profit, intrucat acestea sunt realizate in scopul obtinerii de venituri impozabile si nu se regasesc in lista de cheltuieli nedeductibile de la art. 21.

Din punct de vedere al impozitului pe venit, in baza informatiilor furnizate si conform prevederilor art. 55 alin. (4) lit. a), contravaloarea transportului angajatilor la si de la locul de munca nu se include in veniturile salariale in sensul impozitului pe venit. Astfel, consideram ca aceste costuri nu se impoziteaza la salariat in ceea ce priveste impozitul pe venitul din salarii.

2. Ce implicatii sunt din punct de vedere al TVA? Trebuie sa facturam lunar contravaloarea transportului suportat de catre salariati?

In ceea ce priveste TVA, in baza informatiilor ce reies din textul problemei, consideram ca diferenta de 10% suportata de catre angajati nu reprezinta o prestare de servicii realizata cu titlu gratuit de catre companie pentru uzul propriu al angajatilor. Diferenta de 10% reprezinta partea de cost aferenta angajatilor ce trebuie suportata de catre acestia, in baza contractului colectiv de munca. In acest sens, consideram ca nu se impune facturarea acestor servicii catre salariati si colectarea de TVA.

Cu toate acestea, consideram ca partea de 10% reprezinta in fapt o suma achitata de catre societate in contul salariatilor, suma ce ulterior este decontata conform contractului colectiv de munca. In acest sens, conform art. 145 alin. (5) din Codul Fiscal, consideram ca societatea nu are drept de deducere a TVA pentru portiunea de 10% ce reprezinta costul salariatului, acesta fiind suportat de catre angajat

3. Dorim sa ne spuneti care este monografia contabila, de la sosirea facturii de la furnizorul de transport pana la retinerea procentului de cheltuiala de la salariati?

Presupunem ca primiti o factura de transport in valoare de 1000 lei, TVA 24%:

• Primirea facturii de la furnizor:

% = 401 Furnizori transport personal 1.240

624. Transport suportat societate 900

624. Transport suportat angajati 100

4426 TVA deductibil 240

• Limitarea dreptului de deducere a TVA:

624. Transport suportat angajati = 4426 TVA deductibil (24% x 100) = 24

• Imputarea costului catre salariati:

428 Alte creante in legatura cu personalul = 758x Alte venituri din exploatare 124

Venit impozabil (24 + 100)

• Compensarea creantei cu datoria fata de salariati:

421 Personal salarii datorate = 428 Creante in legatura cu personalul 124

Costurile alocate salariatilor vor fi repartizate pe angajat utilizand o baza de alocare aleasa in mod rational.

Raspuns: Desi regula generala in cazul serviciilor de depozitare este aceea ca locul prestarii este legat de locul unde se afla bunul imobil, facturarea facandu-se de obicei cu TVA, in cazul prezentat de dvs. bunurile sunt plasate in regim de antrepozit conform prevederilor art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul Fiscal.

In acest sens, conform prevederilor art. 144 alin. (1), lit. c):

(1) Sunt scutite de taxă următoarele:

…

c) prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locaţiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit. a);

In acest caz operatiunea este scutita.

Atentie art. 143 alin. (1) lit. c) s-a modificat incepand cu 1 ian 2010, iar versiunea textului care se gaseste pe site-ul Ministerului de Finante nu a fost actualizata. Scutirea nu mai este prevazuta la acest articol.

Intrebare: O societate angajeaza someri pentru a beneficia de prevederile OUG 13/2010. Conform prevederilor O.U.G. nr. 13/2010, scutirea la plata are ca baza de calcul salariul minim brut in momentul in care se angajeaza acea persoana. Societatea va acorda un salariu brut mai mare decat minimul pe economie. Intelegem ca scutirea se aplica doar pentru portiunea de salariu minim??
Va rugam sa ne indicati modalitatea teritoriala a ANOFM „Situatia de locuri de munca vacante” cu mentiunea „OUG nr. 13/2010”;

• Ulterior, agentia teritoriala a ANOFM va emite „dispozitia de repartizare” pentru persoana care indeplineste cumulativ conditiile impuse de locul de munca, precum si pe cele ale OUG nr. 13/2010.

• Persoana somera va prezenta „Instiintarea privind incadrarea in munca”, completata de angajator

• Angajatorul va depune la agentia teritoriala a ANOFM un dosar care sa cuprinda urmatoarele documente:

• Contractul individual de munca, inregistrat la ITM (copie);

• Declaratie pe propria raspundere a angajatorului din care rezulta ca locul de munca este nou-creat sau ca nu este rezultat ca urmare a incetarii unor raporturi de munca in ultimele 6 luni anteriaore stabilirii raporturilor de munca potrivit O.U.G. nr. 13/2010, precum si faptul ca in ultimele 6 luni nu a mai avut raporturi de munca stabilite cu persoana incadrata

• Situatia de locuri de munca vacante” cu mentiunea „OUG nr. 13/2010” (copie)

• adeverinta care atesta faptul ca este in evidenta agentiei de cel putin 3 luni (Anexa nr. 1)

• Agenţia îşi poate exercita dreptul de control asupra :

– îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea facilitatilor prevazute de OUG nr. 13/2010, precum si derularea acestora

– nerespectării de către angajator a obligaţiilor prevăzute dispozitiile O.U.G. nr. 13/2010

Sumele scutite potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 13/2010 se deduc de către angajator din contribuţiile pe care acesta este obligat, conform legii, să le vireze lunar în contul bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor de sanatate, inclusiv pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale si bugetul fondului de garantare pentru plata creantelor salariale.

Scutirea se va evidentia in declaratiile lunare pe care angajatorii au obligatia sa le depuna la institutiile publice care gestioneaza bugetele respective, in special A.N.A.F.

Astfel:

In ceea ce priveste declaratia la casa de pensii, din simularile realizate, consideram ca in ceea ce priveste contributia angajatorului, aceasta se va declara in regim normal (la fel ca si pentru restul salariatilor)

In ceea ce priveste declaratia la ANOFM, potrivit prevederilor Ordinului 598/2010 al Ministrului Muncii Familiei si Protectiei Sociale:

“În declaraţia lunară, depusă/transmisă cumulat de unitatea centrală, se va preciza distinct fiecare categorie de subvenţie deductibilă, scutire sau reducere a contribuţiei datorate de angajator, realizată în temeiul legii […scutirea de la plata contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, cuvenită potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2010…]”

Subvenţiile/Scutirile/Reducerile deduse din contribuţia datorată şi/sau, după caz, cele care se recuperează de la bugetul asigurărilor pentru şomaj se declară prin completarea de către unitatea centrală a anexei nr. 2 «Date despre angajator – subvenţii, scutiri şi reduceri». Scutirea de la plata contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, cuvenită în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2010, se declară prin completarea cu valori mai mari de zero a rubricii «Scutire contribuţie angajator» (SCA) din anexa nr. 2 «Date despre angajator – subvenţii, scutiri şi reduceri».”

In acest sens:

Rubrica «Tip asigurat pentru scutire contribuţie angajator» (TASCA) se completează cu:

a) «1» – dacă pentru asiguratul obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj angajatorul nu este scutit de plata contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2010;

b) «2» – dacă pentru asiguratul obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj angajatorul este scutit de plata contribuţiei datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2010.”

…

mai multe detalii se gasesc in actul normativ cu pricina.

In ceea ce priveste declaratia la FNUASS, aceasta se va completa cu sumele efectiv datorate de catre angajator dupa ce se deduce scutirea.

In ceea ce priveste declaratia 102, pentru contributiile angajatorului la CAS se va declara atat suma datorata cat si deductibila, rezultand astfel de plata sumele dupa ce s-a dedus scutirea, pentru contributia angajatorului la FNUASS se va declara suma efectiv datorata, iar pentru contributia la somaj se va declara suma datorata si cea deductibila.

Perioada pentru care pot fi incadrati in munca somerii in baza O.U.G. nr. 13/2010 poate fi si pe durata determinata de cel putin 12 luni, in conformitate cu dispozitiile art. 1, alin. (1) din actul normativ mentionat;

In ceea ce priveste baza de calcul la care se aplica scutirea, noi consideram ca aceasta nu este limitata. Prevederile OUG 13/2010 referitoare la salariul minim brut, la care faceti si dvs. referire in intrebare, fac vorbire despre faptul ca perioada in care se aplica aceasta scutire reprezinta stagiu de cotizare si ca modalitatea de calcul a indemnizatiei de somaj pentru aceasta perioada de 6 luni se va realiza luand in calcul salariul minim brut. Acelasi principiu se aplica si in cazul calculului indemnizatiilor asigurarilor sociale de sanatate. Doar in cazul pensiilor si altor drepturi sociale, calculul se va face luand in considerare venitul brut realizat.

Pentru inregistrarea in contabilitate, consideram corecta urmatoarea monografie:

Se va proceda la inregistrarea cheltuielilor aferente contributiilor angajatorului cu sumele scutite, la fel ca si in cazul unui angajat normal.

Ulterior soldurile scutite se anuleaza astfel:

4311=7417 cu CAS angajator, scutit la plata
4311=7417 cu fd.accidente munca angajator, scutit la plata
4371=7417 cu fd.somaj angajator, scutit la plata
4371=7417 cu fd.garantare creante salariale angajator, scutit la plata
4313=7417 cu CASS angajator, scutit la plata
4313=7417 cu CCI datorat de angajator, scutit la plata

Din punct de vedere fiscal consideram ca atat cheltuielile cu impozitele scutite de plata inregistrate cat si veniturile aferente de anulare a acestora (7417) sunt elemente deductibile, respective impozabile la calculul rezultatului fiscal.