Interpretarea se bazeaza pe prevederile art. 74 din Legea 31/1990 republicata privind societatile comerciale:

Art. 74 – (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

In acceptiunea inspectorilor, pagina de internet reprezinta un prospect/document intrebuintat in comert.

Potrivit prevederilor art. 2703 din Legea 31/1990 republicata privind societatile comerciale:

Art. 2703*) – (1) Încălcarea prevederilor art. 74 constituie contravenţie şi este sancţionată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

Desi nu agream aceasta intepretare, consideram ca efortul este unul minim si recomandam inserarea acestor informatii pe pagina de internet pentru a evita o posibila amenda.

a) Efectueze un control al documentelor prezentate de persoana impozabilă sau de reprezentantul legal al acesteia pentru inregistrarea in scopuri de TVA;

b) Solicite organelor fiscale competente efectuarea unui control faptic, în maximum 24 de ore de la data finalizării controlului documentar, care să verifice existenţa faptică a spaţiului aferent sediului social şi, după caz, a sediilor secundare declarate, care să corespundă obiectului de activitate pe care persoana impozabilă intenţionează să o desfăşoare/o desfăşoară. În acest scop, organul fiscal competent cu efectuarea controlului faptic, în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea solicitării, efectuează o cercetare la faţa locului, în condiţiile art. 57 din Codul de procedură fiscală;

c) Verifice criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr. 2 la OMFP 1984 pe baza carora se va stabili punctajul obţinut de persoana impozabilă. Dacă punctajul obţinut conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 2 este mai mic de 45 de puncte, persoana impozabilă nu este înregistrată în scopuri de TVA.

Pentru mai multe detalii click aici.

Exista vreo posibilitate de a semna doua contracte de vanzare, unul pentru imobil cu 5% si unul pentru cota indiviza de drum cu 24%? In acest caz taxele sunt normale. Credeti ca la un eventual control, cele doua tranzactii s-ar putea considera una si aceeasi?

Raspuns:

Din informaţiile furnizate, înţelegem că societatea dvs. a dezvoltat un ansamblu rezidenţial, proiectat astfel încât livrarea imobilelor să poată fi încadrată în facilitatea de 5% TVA. Din cauza suprafeţelor mari de drum de acces, înţelegem că intenţia iniţială a fost aceea de a acorda drept de servitute pentru drum astfel încât să vă puteţi încadra în limita de suprafaţă prevăzută la art. 140 alin. (2¹) din Codul fiscal. Din motive financiare, înţelegem că această variantă nu mai este o opţiune la momentul de faţă şi că luaţi în considerare şi livrarea cotei indivize de drum de acces. Totuşi, în acest caz înţelegem că proprietatea vândută nu se mai încadrează în limita de suprafaţă prevăzută la art. art. 140 alin. (2¹) din Codul fiscal. Din acest motiv înţelegem că doriţi să structuraţi tranzacţia astfel încât să aibă loc două livrări, o livrare pentru imobil cu TVA 5% şi o livrare pentru cota indiviză de drum cu TVA 24%. Înţelegem că doriţi să comentăm cu privire la posibilitatea ca, în cazul în care alegeţi această variantă, tranzacţiile să fie asimilate de către autorităţile fiscale unei singure tranzacţii pentru care să vi se impute faptul că trebuia să colectaţi 24% TVA.

Din punct de vedere juridic, din discuţiile purtate cu consultanţii, înţelegem că structurarea tranzacţiei în modul la care faceţi referire este posibilă. Cu toate acestea nu putem emite o opinie în acest sens şi vă recomandăm sa vă adresaţi unor consultanţi specializaţi în domeniul juridic.

Din punct de vedere fiscal, potrivit prevederilor alin. (9) de la pct. 23 din normele de aplicare a art. 140 alin. (21) din Codul fiscal, în sensul art. 140 alin. (2¹) lit. c) din Codul fiscal, suprafaţa utilă a locuinţei de 120 mp nu include anexele gospodăreşti. Suprafaţa terenului pe care este construită locuinţa, precum şi suprafaţa utilă a locuinţei, menţionate la art. 140 alin. (2¹) lit. c) din Codul fiscal, trebuie să fie înscrise în documentaţia cadastrală anexată la actul de vânzare-cumpărare încheiat în condiţiile legii. Valoarea-limită de 380.000 lei prevăzută la art. 140 alin. (2¹) lit. c) din Codul fiscal cuprinde valoarea locuinţei, inclusiv valoarea cotelor indivize din părţile comune ale imobilului şi a anexelor gospodăreşti şi, după caz, a terenului pe care este construită locuinţa, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinţa respectivă. În calculul suprafeţei maxime de 250 mp, prevăzute la art. 140 alin. (2¹) lit. c) din Codul fiscal, se cuprind şi suprafeţele anexelor gospodăreşti, precum şi cotele indivize din orice alte suprafeţe dobândite împreună cu locuinţa, chiar dacă se află la numere cadastrale diferite. În acest sens, considerăm că asimilarea celor două operaţiuni ca o singură tranzacţie este posibilă pe baza prevederilor legale de mai sus, caz în care înţelegem că nu sunt întrunite condiţiile necesare aplicării procentului de TVA de 5%.

Ca sugestie, puteţi lua în considerare varianta prin care să donaţi drumul de acces către autoritatea locală şi transformarea acestuia în drum public.

Raspuns:

Plafonul la care faceti referire este de 10.000 EUR sau 34.000 lei.

Baza legala:

Art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:

[…]

b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.

(5) Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

Norme de aplicare:

(5) Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro, prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic, se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare când cifra sutelor este egală sau mai mare decât 5 şi prin reducere când cifra sutelor este mai mică de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.

(6) În aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achiziţii intracomunitare se iau în considerare următoarele elemente:

a) valoarea tuturor achiziţiilor intracomunitare, cu excepţia achiziţiilor intracomunitare prevăzute la alin. (7);

b) valoarea tranzacţiei ce conduce la depăşirea plafonului pentru achiziţii intracomunitare;

c) valoarea oricărui import efectuat de persoana juridică neimpozabilă în alt stat membru, pentru bunurile transportate în România după import.

(7) La calculul plafonului pentru achiziţii intracomunitare nu se vor lua în considerare:

a) valoarea achiziţiilor intracomunitare de produse accizabile;

b) valoarea achiziţiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;

c) valoarea achiziţiilor de bunuri a căror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrării se consideră a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;

d) valoarea achiziţiilor de bunuri a căror livrare a fost o vânzare la distanţă, pentru care locul livrării se consideră a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal;

e) valoarea achiziţiilor de bunuri second-hand, de opere de artă, de obiecte de colecţie şi antichităţi, aşa cum sunt definite la art. 152² din Codul fiscal, în cazul în care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevăzut la art. 152² din Codul fiscal în statul membru din care au fost livrate;

f) valoarea achiziţiilor de gaze naturale şi energie electrică a căror livrare a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal.

Norme de aplicare a art. 153¹ din Codul fiscal

(2) Persoanele impozabile prevăzute la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal sunt obligate să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri conform art. 153¹ alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacă depăşesc plafonul pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 Euro stabilit conform pct. 2 alin. (5) – (7). În cazul în care o persoană este obligată să solicite înregistrarea în condiţiile art. 153¹ alin. (1) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerată valabilă de la data solicitării înregistrării.

La vremea respectiva, in anul 2009, am inregistrat acele facturi, in mod eronat, astfel:

628 = 401         baza facturii + TVA aferenta

4426 = 4427    aplicat la (baza + TVA)

In anul 2010 am facut cerere de recuperare a TVA aferenta acelor facturi, in Olanda. In martie 2011 am primit acel TVA in contul nostru bancar.

Intrebari:

1) Intrucat nu am depus inca bilantul la anul 2010, as dori sa efectuez corectiile cu data de decembrie 2010 pentru acele facturi, in sensul trecerii pe 461 a TVA de recuperat si diminuarea pierderii inregistrate in contul 117/an 2009 cu suma TVA solicitata si recuperata in 2011. Este corect acest lucru? Ce declaratii trebuie modificate in acest caz?

2) In cazul efecturarii corectiei, taxarea inversa efectuata in 2009 se storneaza in totalitate?

Ex. valoare toatal factura = 4.165 lei

Baza de impozitare    = 3.500 lei

Tva (19%)                  = 665  lei

Inregistrare  eronata in an 2009

628 = 401          4.165  lei

4426 = 4427        791,35  lei  (4.165 *19%)

Corectii in decembrie 2010

117 /an 2009   =  401      665  lei

461              =     401       665 lei

4426 = 4427      – 791,35 lei (4.165 lei * 19)

Raspuns:

Din punct de vedere al TVA, potrivit reglementărilor în vigoare în anul 2009, pentru serviciile de management (servicii intangibile) prestate către o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, locul prestării era considerat a fi locul unde era stabilit beneficiarul (art. 133 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în versiunea aplicabilă în cursul anului 2009). În acest context, pe baza informaţiilor furnizate de către dvs., considerăm că, în cazul în care serviciile de management primite de către societate în anul 2009 se încadrează în aria serviciilor intangibile prevăzute de Codul Fiscal în versiunea aplicabilă la data primirii serviciilor, locul prestării acestora era la beneficiar. În aceste condiţii, considerăm că operaţiunea era impozabilă în România, iar persoana obligată la plata taxei era beneficiarul, în speţă societatea dvs., ce avea să înregistreze plata taxei prin aplicarea procedeului de taxare inversă.

Cu toate acestea, luând în considerare faptul că societatea a primit facturi cu TVA din Olanda, TVA care a fost rambursat în anul 2011, este posibil ca pentru această operaţiune, locul prestării serviciilor din punct de vedere al TVA să fi fost considerat a fi în Olanda. Totuşi, pe baza informaţiilor furnizate în textul întrebării, considerăm că locul operaţiunii a fost locul unde era stabilit beneficiarul, în speţă România, şi în acest context considerăm că aplicarea  procedeului de taxare inversă pentru a înregistra plata TVA a fost corectă.

În aceste condiţii, considerăm că nu se impune stornarea notelor contabile prin care s-a înregistrat operaţiunea de taxare inversă în contabilitate, ci corectarea valorii acestora până la nivelul reprezentat de valoarea netă a serviciilor primite exclusiv TVA olandez.

Totuşi, în cazul în care există informaţii adiţionale, ce încadrează operaţiunea astfel încât locul prestării din punct de vedere al TVA este la prestator, în speţă în Olanda, atunci considerăm că beneficiarul din România, societatea dvs., a beneficiat de o operaţiune neimpozabilă în România pentru care nu avea obligaţia înregistrării operaţiunii de taxare inversă.

Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor pct. 63 din Anexa 1 la OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, puteţi proceda la corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor financiare precedente pe seama rezultatului reportat sau pe seama rezultatului curent. În cazul în care suma erorilor aferente exerciţiilor financiare este considerată de către societate a fi semnificativă, atunci aceasta trebuie corectată pe baza rezultatului reportat. În cazul în care suma erorilor aferente exerciţiilor financiare este considerată de către societate a fi nesemnificativă, atunci aceasta poate fi corectată şi pe seama rezultatului curent.

Potrivit Ghidului de aplicare a prevederilor OMFP 3055/2009, erorile aferente exerciţiului precedent se corectează pe seama rezultatului reportat sau a contului de profit şi pierdere, în funcţie de semnificaţia erorii contabile. În acest caz se va stabili ce înseamnă eroare semnificativă. Se poate preciza că pentru erorile aferente exerciţiilor anterioare, conducerea compartimentului financiar-contabil informează consiliul de administraţie cu privire la natura erorii, valoare, cauze etc.

Cu alte cuvinte, în cazul în care corecţia se face pe seama rezultatului reportat veţi înregistra nota contabilă de forma:

461 TVA de rambursat Olanda      =          1174 Corectare erori 2009

Iar în cazul în care corecţia se face pe seama rezultatului curent veţi înregistra nota contabilă de forma:

461 TVA de rambursat Olanda      =          7588 Alte venituri operaţionale

Nu considerăm a fi necesară diminuarea rulajului contului 401 Furnizori, aşa cum aţi considerat dvs. în textul întrebării, întrucât această sumă a fost datorată şi plătită furnizorului la momentul respectiv.

În ceea ce priveşte rectificarea unor declaraţii fiscale, raportările fiscale afectate de înregistrarea acestori corecţii sunt declaraţia de impozit pe profit aferentă anului 2009 (cod 101) şi deconturile de TVA completate pentru anul 2009 (cod 300).

În ceea ce priveşte declaraţia de impozit pe profit, în opinia noastră, în cazul în care veţi proceda la corectarea sumelor pe seama rezultatului reportat considerăm necesar să depuneţi o nouă declaraţie de impozit pe profit care să reflecte noul rezultat fiscal aferent perioadei 2009. În cazul în care veţi proceda la corectarea sumelor pe seama rezultatului curent, acestea se vor reflecta în declaraţia de impozit pe profit a perioadei ficale curente (pct. 12 din normele de aplicare ale art. 19 din Codul fiscal).

În ceea ce priveşte decontul de TVA, potrivit prevederilor Ordinului MEF 179/2007, deconturile de taxă pe valoarea adăugată depuse de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată pot fi corectate din punctul de vedere al erorilor materiale de către organul fiscal competent, la iniţiativa acestuia sau la solicitarea persoanei impozabile. Prin procedura de corectare de către organul fiscal competent a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată depuse pot fi corectate erori materiale de tipul:

a) erori de transcriere, cum sunt: preluarea eronată a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre din sumele trecute în decont; preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de exemplu: declararea eronată a soldului de plată din decontul perioadei fiscale anterioare);

b) înregistrarea în decont a diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată de plată, constatate de organele de control, contrar reglementărilor legale în materie;

c)      erori provenind din înscrierea în decontul de taxă pe valoarea adăugată a sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioară.

În caz contrar aceste erori se pot corecta pe seama rândurilor de regularizări din decontul de TVA, potrivit prevederilor art. 156² din Codul fiscal.