Raspuns:

Conform precizarilor OMEF 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoare adaugata, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, evidenta in scopul TVA se tine de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA. Modelul prevazut in anexele actului normativ are caracter orientativ, persoanele impozabile avand posibilitatea alegerii formatulului jurnalelor cu respectarea nivelului minim de detalii necesare.

In cazul in care, in calitate de PFA, desfasurati activitati economice pentru care sunteti inregistrat in scopuri de TVA, consideram ca aveti obligatia sa intocmiti jurnale de cumparari si de vanzari.

In ceea ce priveste nota de receptie si constatare de diferente, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contabilitatii republicata 82/1991, persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

Conform art. 3 din OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, documentele financiar contabile prevazute in anexa 4 la acest ordin (printre care si nota de receptie si constatare de diferente) se intocmesc de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii.

Conform pct. 16 din normele metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin OMFP 1040/2004, documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).

Raspuns:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 48 din Codul fiscal, condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II din Codul fiscal, după caz;

Potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) lit. i) din Codul fiscal, sunt nedeductibile cheltuielile de achizitionare sau fabricare a bunurilor si drepturilor amortizabile. De aici reiese faptul ca cheltuielile efectuate pentru achizitionarea, constructia si modernizarea cladirii sunt nedeductibile la calculul venitului impozabil. Aceste costuri se recupereaza fiscal prin intermediul deducerilor de amortizare, potrivit prevederilor art. 24 din Codul fiscal:

In cazul in care cladirea a fost achizitionata in scopul desfasurarii activitatii PFA-ului, deducerea cheltuielilor cu amortizarea se poate face integral. In cazul in care cladirea este folosita atat in scopul afacerii cat si in scopul personal al contribuabilului si a familiei sale, atunci cheltuielile respective cu amortizarea sunt deductibile proportional cu partea de cladire si teren utilizate in scopul afacerii.

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării […]. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;(1800 ron)

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

• noi suntem singurul lui client;
• noi ii controlam activitatea;
• noi ii asiguram echipamentele (auto cu care se deplaseaza);
• noi ii platim benzina, cazarea, diurna, reparatia masinii; credeti ca aceste cheltuieli ar putea fi deductibile?
• noi ii platim o “indemnizatie lunara” intr-o suma fixa.

Va rugam sa va expuneti opinia in ceea ce priveste posibilitatea reclasificarii acestei activitati ca activitate dependenta.

Raspuns:

Din informatiile furnizate, intelegem ca este vorba de un contract pe care il veti incheia cu un PFA ce va reprezenta societatea in relatiile cu clientii.

In acest sens, conform prevederilor art. 7 din Codul Fiscal:

“2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

2.2. În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.”

Ceea ce s-a modificat fata de introducerea initiala a acestor prevederi, a fost scoaterea paragrafului cu “orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii”, limitand astfel libertatea ce se acordase initial inspectorilor fiscali in reconsiderarea activitatilor independente in dependente.

Pe baza informatiilor furnizate, consideram ca aceasta activitate poate fi reclasificata destul de usor ca fiind dependenta. In ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor, o parte dintre acestea pot fi considerate deductibile atata vreme cat sunt aferente activitatii firmei si obtineti documente justificative pe numele firmei. Totusi, mare atentie, ca la articolul 21 alin. (1) lit. e) se specifica faptul ca cheltuielile de transport, cazare efectuate pentru salariati si administratori, sau alte persoane fizice asimilate acestora sunt deductibile. Dar daca considerati aceste cheltuieli deductibile, implicit asimilati persoana respectiva unui angajat si atunci revenim iar la problema dependentei. Cheltuielile cu diurna sunt in opinia noastra nedeductibile, intrucat persoana respectiva nu are calitatea de angajat.

In cazul in care doriti totusi sa fortati interpretarea activitatii ca independenta, atunci indicat ar fi sa realizati contractul astfel incat persoana respectiva sa isi suporte toate costurile (deplasari, cazare, reparatii, etc.) pe care le va recupera prin cresterea sumei pe care o primeste lunar pe factura, venituri din servicii prestate firmei dumneavoastra. In acest caz si cheltuielile ar fi deductibile, intrucat persoana respectiva le poate asocia mai usor obtinerii de venituri impozabile. De asemenea ar fi indicat ca persoana respectiva sa nu foloseasca baza materiala a firmei, ci baza sa materiala. In orice caz, consideram ca risc ul de reclasificare ramane dar la un nivel mai mic.