Sunt aceste cheltuieli cu bunurile acordate deductibile la calculul impozitului pe profit? Sunt aceste sume impozitate ca avantaje in natura? Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?

Raspuns:

Avantajele in natura primite de catre administrator urmeaza acelasi regim fiscal ca si sumele ce reprezinta salariul acestuia.

Aspecte fiscale in ceea ce priveste impozitul pe venit si contributiile sociale:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, conform art. 55 alin. (3) lit. b), bunurile la care faceti referire mai sus, reprezinta avantaje in natura ce se supun impozitului pe venitul din salarii.

De retinut este faptul ca veniturile salariale sunt supuse, pe langa impozitul pe venitul din salarii, si contributiilor sociale.

Aspecte TVA:

In baza prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea acestor bunuri ca plata administratorului nu se realizeaza cu titlu gratuit, ci reprezinta o recompensa pentru activitatea acestuia.

In baza prevederilor art. 128 alin. (4) din Codul Fiscal si normelor de aplicare aferente, consideram ca acordarea de avantaje in natura administratorului, nu reprezinta o livrare catre sine intrucat scopul acestei plati in natura are legatura cu activitatea economica a societatii.

Conform art. 145 Cod Fiscal, consideram ca TVA-ul aferent achizitiei acestor bunuri este deductibil, intrucat achizitiile sunt destinate realizarii de operatiuni ce dau dreptul de deducere a taxei.

Aspecte fiscale cu privire la impozitul pe profit:

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in cazul in care aceste sume sunt impozitate la beneficiarul de venit ele reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Va rog sa ne prezentati aspectele fiscale si eventual o monografie contabila in cazul acestui client.

Raspuns:

Conform pct. 56 alin. (3) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene: “Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.”

Conform pct. 189 alin. (1) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene:: „(1) Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii).

(2) În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.

Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.”

Din punct de vedere contabil, in momentul in care apare incertitudinea incasarii creantei (momentul notificarii insolventei), societatea va inregistra creanta respectiva in contul de clienti incerti:

4118 Clienti incerti       =          4111 Clienti                100.000 lei

Totodata, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre societatea insoventa (din discutiile cu reprezentantii acesteia, sau din discutiile cu avocatii societatii, etc.) probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o ajustare a valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare:

6814 Cheltuieli de exploatare    =   491 Ajustari pentru deprecierea creantelor

Din punct de vedere al impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. o) din Codul Fiscal: „pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n)” reprezinta cheltuieli nedeductibile. “În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz.”

Cheltuiala cu provizionul de mai sus poate fi considerata deductibila partial daca sunt indeplinite prevederile de la art. 22, astfel:

“Contribuabilul are dreptul la deducerea … provizioanelor, …, astfel:

…

c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

3. nu sunt garantate de altă persoană;

4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

e) *** Abrogată de L. Nr. 343/2006

f) *** Abrogată de L. Nr. 343/2006

g) *** Abrogată de O.G. Nr. 83/2004

…

j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;

2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

3. nu sunt garantate de altă persoană;

4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.”

In cazul in care, clientul respectiv isi plateste datoria fata de societatea dvs., din punct de vedere contabil veti inregistra incasarea creantei si reluarea provizionului la venituri:

4111 Clienti                =          4118 Clienti incerti          100.000 lei

5121 Conturi la banci              =          4111 Clienti                100.000 lei

491 Ajustari pentru deprecierea creantelor  =   7814 Venituri din exploatare

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in baza prevederilor art. 20 lit. c), veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere reprezinta venituri neimpozabile.

In cazul in care procedura de insolventa se finalizeaza cu falimentul clientului respectiv, iar societatea dvs. nu reuseste sa incaseze valoarea integrala a creantei, atunci din punct de vedere contabil va inregistra o pierdere din creante:

491 Ajustari pentru deprecierea creantelor   =  7814 Venituri din exploatare

654 Pierderi din cr = 4118 Clienti incerti 84.033,60 lei (valoare neta factura)

4427 TVA colectata   =   4118 Clienti incerti      15.966,40 lei (TVA)

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in baza prevederilor art. 21, alin.(2), lit. n) din Codul Fiscal, in cazul in care „procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti”, societatea dvs. poate deduce cheltuiala cu pierderea din creante.

In ceea ce priveste TVA-ul, potrivit prevederilor art. 138 lit. d) se va ajusta bazea impozabila si se va storna TVA-ul colectat asa cu s-a prezentat in inregistrarea contabila de mai sus.

Dorim sa ne spuneti care este monografia contabila, de la sosirea facturii de la furnizorul de transport pana la retinerea procentului de cheltuiala de la salariati?

Ce implicatii sunt din punct de vedere al TVA?

Trebuie sa facturam lunar contravaloarea transportului suportat de catre salariati?

Ce implicatii sunt din punct de vedere fiscal: se impoziteaza la salariati diferenta de transport nesuportata de catre acestia (90%)? restul de cheltuiala este deductibil la calculul impozitului pe profit?

Raspuns:

Pentru a raspunde la intrebarea dvs., vom analiza fiecare intrebare punctual:

1. Ce implicatii sunt din punct de vedere fiscal: se impoziteaza la salariati diferenta de transport nesuportata de catre acestia (90%)? restul de cheltuiala este deductibil la calculul impozitului pe profit?

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in baza informatiilor ce reies din textul problemei si din analiza prevederilor art. 21 alin. (1) Cod Fiscal coroborat cu alin. (4), acelasi articol Codul Fiscal, consideram ca aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere al impozitului pe profit, intrucat acestea sunt realizate in scopul obtinerii de venituri impozabile si nu se regasesc in lista de cheltuieli nedeductibile de la art. 21.

Din punct de vedere al impozitului pe venit, in baza informatiilor furnizate si conform prevederilor art. 55 alin. (4) lit. a), contravaloarea transportului angajatilor la si de la locul de munca nu se include in veniturile salariale in sensul impozitului pe venit. Astfel, consideram ca aceste costuri nu se impoziteaza la salariat in ceea ce priveste impozitul pe venitul din salarii.

2. Ce implicatii sunt din punct de vedere al TVA? Trebuie sa facturam lunar contravaloarea transportului suportat de catre salariati?

In ceea ce priveste TVA, in baza informatiilor ce reies din textul problemei, consideram ca diferenta de 10% suportata de catre angajati nu reprezinta o prestare de servicii realizata cu titlu gratuit de catre companie pentru uzul propriu al angajatilor. Diferenta de 10% reprezinta partea de cost aferenta angajatilor ce trebuie suportata de catre acestia, in baza contractului colectiv de munca. In acest sens, consideram ca nu se impune facturarea acestor servicii catre salariati si colectarea de TVA.

Cu toate acestea, consideram ca partea de 10% reprezinta in fapt o suma achitata de catre societate in contul salariatilor, suma ce ulterior este decontata conform contractului colectiv de munca. In acest sens, conform art. 145 alin. (5) din Codul Fiscal, consideram ca societatea nu are drept de deducere a TVA pentru portiunea de 10% ce reprezinta costul salariatului, acesta fiind suportat de catre angajat

3. Dorim sa ne spuneti care este monografia contabila, de la sosirea facturii de la furnizorul de transport pana la retinerea procentului de cheltuiala de la salariati?

Presupunem ca primiti o factura de transport in valoare de 1000 lei, TVA 24%:

• Primirea facturii de la furnizor:

% = 401 Furnizori transport personal 1.240

624. Transport suportat societate 900

624. Transport suportat angajati 100

4426 TVA deductibil 240

• Limitarea dreptului de deducere a TVA:

624. Transport suportat angajati = 4426 TVA deductibil (24% x 100) = 24

• Imputarea costului catre salariati:

428 Alte creante in legatura cu personalul = 758x Alte venituri din exploatare 124

Venit impozabil (24 + 100)

• Compensarea creantei cu datoria fata de salariati:

421 Personal salarii datorate = 428 Creante in legatura cu personalul 124

Costurile alocate salariatilor vor fi repartizate pe angajat utilizand o baza de alocare aleasa in mod rational.

In continuare aspectele fiscale:

În cazul capitalizarii dobanzilor în valoarea principalului, consideram ca momentul capitalizarii atrage dupa sine aplicarea impozitului, deoarece capitalizarea se considera a fi o “plata” a respectivei dobanzi. Capitalizarea apare in general la calculul dobanzii compuse (atunci cand se aplica dobanda la dobanda).

Baza legala pentru aceste interpretari este urmatoarea:

Conform art. 116 alin. (4): “Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine şi se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenţi.”

Norme de aplicare

“Pentru impozitul în valută aferent dobânzilor capitalizate realizate din România de nerezidenţi, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua în care s-a capitalizat dobânda, respectiv la cursul valutar din momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului dobânzii capitalizate sau din momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, ori în momentul în care dobânda se transformă în împrumut. Impozitul în lei astfel calculat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a înregistrat venitul/răscumpărat instrumentul de economisire.”

Conform art. 116 alin. (7): “Impozitul asupra dobânzilor capitalizate se calculează de plătitorul acestor venituri în momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv în momentul răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire sau în momentul în care dobânda se transformă în împrumut ori în capital, după caz.”

In concluzie, consideram ca de fiecare data cand dobanda inregistrata se capitalizeaza (devine principal) se impune calculul si retinerea de impozit pentru veniturile obtinute in Romania de nerezidenti.

Datorita politicilor de extindere a grupurilor de societati multinationale in tari din Europa Centrala si de Sud-Est, numarul societatilor romanesti care incheie tranzactii cu societati afiliate a crescut semnificativ.

Preturile care se practica in cadrul unui grup de societati multinationale pot distorsiona bazele de impozitare in diferite jurisidictii fiscale si astfel impozitele platite in diferite tari pot fi manipulate.

In ultima perioada, datorita nevoii de suplimentare a veniturilor la bugetul statului (in contextul deficitului bugetar actual), autoritatile fiscale din Romania au intensificat controalele fiscale in care solicita prezentarea dosarului de preturi de transfer.

Potrivit Ordinului Presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 222/2008 privind continutul dosarului preturilor de transfer, dosarul privind preturile de transfer poate fi solicitat de autoritatile fiscale in timpul unei inspectii fiscale generale sau partiale. De asemenea, termenul pentru punerea la dispozitie a dosarului preturilor de transfer va fi de maximum 3 luni calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singura data, cu o perioada egala cu cea stabilita initial.

Din cazurile intalnite in practica, putem spune ca societatile vizate de autoritatile fiscale sunt societatile care inregistreaza pierderi si care au realizat tranzactii cu societati afiliate straine si romane. De asemenea, am intalnit in practica, societati carora, in cadrul controalelor pentru rambursarea de TVA, le-a fost solicitat dosarul preturilor de transfer, suspendandu-se astfel rambursarea de TVA pana la prezentarea dosarului.

Exemple de tranzactii intra-grup care sunt atent verificate de autoritatile fiscale si pentru care ar trebui sa se pregateasca documentatia preturilor de transfer includ urmatoarele:

• Achizitii si vanzari de bunuri de la/catre societati afiliate;
• Servicii primite/prestate de la/catre societati afiliate. Aceste servicii pot fi servicii de prelucrare in sistem lohn, inchirieri, servicii IT, de management, asistenta tehnica, marketing, etc.;
• Redevente;
• Imprumuturi primite/acordate de la/catre societati afiliate;
• Acorduri de cash pooling, hedging incheiate cu societati afiliate, etc.

Date fiind cele de mai sus, credem ca intocmirea dosarului privind preturilor de transfer trebuie sa fie o prioritate pentru societatile care deruleaza tranzactii cu societati afiliate straine si romane.

Sfatul nostru

Acordati mare atentie acestor reglementari, mai ales daca derulati tranzactii cu persoane afiliate, intrucat controalele fiscale pe aceasta tema se vor intensifica in perioada urmatoare.