Raspuns:

Pentru a stabili regimul TVA aplicabil în cazul prezentat de dvs., am pornit de la analiza versiunii consolidate a Directivei Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA în vigoare de la 01.01.2011 (pe care o puteti descarca de aici), precum şi de la analiza prevederilor Codului fiscal în vigoare de la 01.01.2011.

Astfel, potrivit prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt […] transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare. În acest sens, considerăm că achiziţia dreptului de utilizare a spotului TVA reprezintă prestare de servicii în sensul prevederilor de mai sus.

Potrivit prevederilor art. 44 din Directiva Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA (transpus în legislaţia internă prin intermediul art. 133 alin. (2) din Codul fiscal), regula generală este aceea că locul prestării de servicii către persoane impozabile ce acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice.

În opinia noastră, serviciile la care faceţi referire în speţa expusă nu se încadrează la niciuna dintre excepţiile prevăzute la art. 46 – 59 din Directiva Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA (art. 133 alin. (4) – (8) din Codul fiscal) şi, drept urmare, considerăm că acestea se încadrează în prevederile generale referitoare la locul prestării.

Potrivit aspectelor prezentate mai sus, considerăm că locul prestării este în România, la sediul societăţii dvs. care este beneficiarul serviciilor, iar operaţiunea de vânzare a drepturilor de utilizare a spotului TV este neimpozabilă în Polonia.

Potrivit prevederilor art. 193 din Directiva Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă care realizează livrări de bunuri sau de servicii cu excepţia situaţiilor prevăzute la 194 – 199 şi 202 din directivă.

Astfel, conform art. 196 din Directiva Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA, persoana obligată la plata taxei în cazul serviciilor prevăzute la art. 44 este beneficiarul serviciilor dacă prestatorul nu este stabilit din punct de vedere al TVA în statul beneficiarului.

In speţa expusă de dvs., considerăm că societatea dvs. este cea obligată la plata taxei, atât potrivit prevederilor de mai sus cât şi conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul prevăzut la art. 150 alin. (2), persoana impozabilă înregistrată conform art. 153, va evidenţia taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare de servicii atât ca taxă colectată cât şi ca taxă deductibilă. Cu alte cuvinte, pentru achiziţia acestor servicii veţi aplica regimul de taxarea inversă.

Întrucât această operaţiune reprezintă o achiziţie intracomunitară de servicii, aveţi obligaţia ca, anterior efectuării acesteia, societatea din România să fie înregistrată în Registrul Operatorilor Intracomunitari potrivit prevederilor art. 158² din Codul fiscal.

Totodată, potrivit prevederilor art. 156⁴ din Codul fiscal, pentru această operaţiune aveţi obligaţia depunerii declaraţiei recapitulative.

În concluzie, pentru a răspunde întrebării dvs., considerăm că emiterea facturii cu TVA de către firma din Polonia nu este în conformitate cu prevederile menţionate mai sus. În opinia noastră, factura ar trebui emisă fără TVA, întrucât locul prestării serviciilor este în România iar operaţiunea este neimpozabilă în Polonia.

În ceea ce priveşte recuperarea TVA-ului de către firma din Polonia, potrivit prevederilor art. 169 lit. (a) din Directiva Consiliului European 2006/112/EC privind sistemul comun de TVA, în cazul operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul prestării serviciilor, din punct de vedere al TVA, se consideră ca fiind în afara statului respectiv, TVA-ul este deductibil în condiţiile în care TVA-ul ar fi fost deductibil dacă acele operaţiuni ar fi fost realizate în statul respectiv. Cu alte cuvinte, chiar dacă emite factura fără TVA, firma din Polonia are în continuare dreptul de deducere asupra TVA-ului aferent achiziţiilor sale.

Recomandarea noastră este aceea de a lua legătura cu firma din Polonia şi eventual să reveniţi cu clarificări pe care le vom lua şi noi în considerare.

Un alt aspect pe care trebuie sa-l luati in considerare priveste impozitul pe veniturile obtinute de nerezidenti in Romania. Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 28, redevenţă reprezintă orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele: a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări audio, video;

Potrivit prevederilor art. 115 alin. (1) din Codul fiscal, redevenţele primite de la un rezident de către un nerezident sunt venituri impozabile în România indiferent dacă acestea sunt primite în România sau în străinătate.

In cazul veniturilor mentionate in speta dvs., cota de impozit este de 16% dacă nu se aplică niciuna dintre excepţiile prevăzute la art. 116 alin. (2) lit. a) (caz în care cota de impozit este 10%) sau art. 124¹⁸ – art. 124²⁷ (caz în care plata de redevenţe este exceptată de la reţinerea impozitului în România – prevederi ce au intrat în vigoare de la 01.01.2011).

În cazul în care niciuna dintre excepţiile de mai sus nu este aplicabilă, firma din România va trebui să reţină impozit la sursă. În cazul în care firma din Polonia vă furnizează un certificat de rezidenţă fiscală, atunci se vor aplica prevederile Convenţiei de evitare a dublei impuneri închieate între România şi Polonia potrivit cărora cota de impozit aplicabilă în cazul dvs. este de 10%.

Raspuns: conform normelor de aplicare Titlu VI Codul Fiscal, achizitia intracomunitara efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de catre societatea ce are calitatea de cumparator revanzator al bunurilor reprezinta o operatiune neimpozabila in Romania si in consecinta nu se face taxare inversa. De asemenea achizitia respectiva nu se declara in declaratia 390 VIES, iar in decontul de TVA se declara ca operatiune neimpozabila.

Se prezintă următoarea tranzactie:

• Societatea A, persoana impozabilă română înregistrată în scopuri de TVA în România dar care deţine şi un cod de TVA din Ungaria;
• Societatea B, persoană impozabilă maghiară înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria;
• Societatea C, persoană impozabilă română înregistrată în scopuri de TVA în România.

Tranzacţia se derulează în patru etape pe care le-am reprezentat grafic mai jos:

Etapa 1:

• Societatea A achiziţionează de la societatea B mărfuri cu TVA pe codul de TVA din Ungaria (condiţie de livrare FCA – free carrier – către primul transportator la o destinaţie stabilită – Budapesta). Din această tranzacţie societatea A deduce TVA plătit în Ungaria.

Etapa 2 și 3:

• Societatea A transportă bunurile în România pe platforma societății C și emite factură tot pe numele societății A dar pe codul de TVA din România.

Etapa 4:

• Societatea A emite factură de pe codul de TVA din România către societatea C și realizeaza o livrare locală colectând TVA.

Ne interesează:

• Dacă operațiunea prezentată mai sus este corectă din punct de vedere al TVA;
• Dacă există vreun risc în ceea ce privește recuperarea TVA-ului dedus în Ungaria;
• Dacă transferul mărfii societății A de pe codul de TVA din Ungaria pe codul de TVA din România reprezintă livrare respectiv achiziție intracomunitară şi dacă se declară in VIES.

Răspuns:

Răspunsul nostru nu a luat în considerare aspectele specifice livrărilor de bunuri în regim de consignaţie sau stocuri puse la dispoziţia clientului, întrucât în aceste cazuri apar câteva aspecte diferite în ceea ce priveşte exigibilitatea TVA iar din textul întrebării nu a reieşit faptul că s-ar aplica şi în cazul speţei expuse de dvs.

A. Regimul TVA al tranzacției. Analiza separată a fiecărei operaţiuni:

1. Livrare locală și achiziție in Ungaria

Întrucât societatea B livrează bunuri către societatea A în Ungaria, acestea fiind livrate la Budapesta, societatea B nefăcând astfel dovada transportului mărfurilor din Ungaria în Romania, iar societatea A furnizând societății B un cod de TVA emis de autoritățile din Ungaria, considerăm că această operațiune reprezintă o livrare locală de bunuri, locul operațiunii fiind în Ungaria și considerăm corectă emiterea facturii cu TVA de Ungaria.

Din câte înțelegem, societatea A are desemnat un reprezentant fiscal ce ajută la recuperarea TVA-ului dedus în Ungaria. Întrucât, deși din punct de vedere al TVA, societatea A deține două coduri de TVA emise de două state diferite, din punct de vedere juridic vorbim de o singură entitate, aceste operațiuni fiind reflectate în contabilitatea ținută de către societatea A în România.

În acest sens, vă furnizăm câteva exemple de aspecte care influențează și trebuie reflectate în contabilitatea societății A:

• Considerăm că TVA-ul dedus și de recuperat în Ungaria trebuie reflectat în registrele contabile prin contul 461, și 462 pentru TVA-ul de plată.
• În baza prevederilor OMFP 3055/2009, considerăm că achiziția de marfă se înregistrează în contabilitatea societății A la momentul transferului tuturor drepturilor și obligațiilor aferente deținerii bunurilor ca și un proprietar, moment ce poate fi diferit de data emiterii facturii. Data transferului drepturilor și obligațiilor aferente deținerii bunurilor se stabilește în funcție de condițiile de livrare pentru tranzacțiile internaționale.
• În baza prevederilor OMFP 3055/2009, considerăm că rata de schimb valutar folosită la înregistrarea mărfurilor în contabilitate se stabilește în funcție de condițiile de livrare, fiind cursul de schimb comunicat de BNR pentru data la care se transferă toate drepturile și obligațiile aferente deținerii bunurilor (de ex. în cazul expus de dvs. în momentul preluării bunurilor în Budapesta).
• În baza prevederilor Codului Fiscal, considerăm că rata de schimb valutar folosită la înregistrarea bunurilor în contabilitate poate fi diferită de cursul de schimb folosit pentru calculul TVA care este cursul de schimb de la data exigibilitații taxei (art. 139¹ Codul Fiscal) – cum ar fi data facturii de exemplu ce poate fi diferită de data achiziției stabilită în funcție de termenii de livrare.
• Baza de calcul a TVA utilizată pentru raportările fiscale, cum ar fi decontul de TVA sau declaratia 390, poate fi diferita de valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate bunurile achiziționate întrucât cursul de schimb folosit poate fi diferit.

Toate aceste aspecte sunt aplicabile și în cazul altor tranzacții externe, nu numai în cazul de față.

2. Livrare ulterioară și transport din Ungaria în România

Conform art. 130¹ alin. (2) din Codul Fiscal, utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11) reprezintă o achiziție intracomunitară asimilată.

În acest sens, conform art. 128 alin. (10), este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia nontransferurilor prevăzute la alin. (12).

Conform pct. 16 din normele de aplicare ale art. 128, în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operaţiune asimilată unei livrări intracomunitare cu plată de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrărilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxă.

Caracteristic acestei operaţiuni este faptul că în momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru, acestea nu fac obiectul unei livrări în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal şi pe cale de consecinţă, aceeaşi persoană impozabilă care declară transferul în statul membru unde începe transportul bunurilor va declara şi achiziţia intracomunitară asimilată în statul membru în care aceasta are loc.

Exemple de transferuri: transportul în alt stat membru de bunuri importate în România, efectuat de persoana care a realizat importul, în lipsa unei tranzacţii în momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din România în alt stat membru în vederea constituirii unui stoc care urmează a fi vândut în respectivul stat membru, transportul de bunuri în alt stat membru în vederea încorporării într-un bun imobil în respectivul stat membru de către persoana impozabilă, precum şi alte operaţiuni care iniţial au constituit nontransferuri, dar ulterior au devenit transferuri.

În concluzie, considerăm că atât livrarea din Ungaria cât și achiziția în Romania reprezintă operațiuni intracomunitare asimilate și se declară în declarația recapitulativă 390.

Pentru stabilirea bazei impozabile a tranzacțiilor asimilate prezentate mai sus, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul Fiscal, pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute la art. 130¹ alin. (2) şi (3), baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării…

Conform art. 156⁴ din Codul Fiscal coroborat cu art. 128 alin. (10) și cu art. 130¹ alin. (2), considerăm că operațiunile intracomunitare asimilate se declară în declarația recapitulativă cod 390, atât livrarea intracomunitară asimilată efectuată în Ungaria cât și achiziția intracomunitară asimilată efectuată în România. În Ungaria livrarea intracomunitară asimilată urmează acelaşi regim ca o livrare intracomunitară clasică, fiind scutită cu drept de deducere şi se declară în declaraţia VIES depusă pe codul de TVA din Ungaria cu cod L, iar în România achiziţia intracomunitară asimilată urmeaza de asemenea acelaşi regim, persoana obligata la plata taxei (societatea A) aplică taxare inversă şi declară achiziţia în declaraţia 390 cu cod A.

3. Livrare locală în România

Vânzarea mărfurilor în România către societatea C reprezintă o livrare locală, locul livrării fiind România (art. 132 alin. (1) din Codul Fiscal), iar persoana obligată la plata taxei fiind societatea A care colectează TVA (art. 150 alin. (1) din Codul Fiscal).

B. Recuperarea TVA dedusă în Ungaria

Întrucât nu cunoaştem transpunerea legislaţiei europene la nivelul legislaţiei fiscale din Ungaria, pentru a răspunde la întrebarea dvs. ne vom raporta la prevederile Directivei EU 2006/112/EC.

Conform Titlu IV, Cap. 1, Art. 17: The transfer by a taxable person of goods forming part of his business assets to another Member State shall be treated as a supply of goods for consideration. ‘Transfer to another Member State’ shall mean the dispatch or transport of movable tangible property by or on behalf of the taxable person, for the purposes of his business, to a destination outside the territory of the Member State in which the property is located, but within the Community.

Transpunerea acestui articol în legislaţia fiscală română este reprezentată de art. 128 alin. (10) din Codul Fiscal şi ar trebui sa fie similară şi în legislaţia fiscală din Ungaria, ceea ce înseamnă că şi în Ungaria livrările intracomunitare asimilate reprezintă operaţiuni ce dau dreptul deducerii de TVA.

Conform Titlu IX, Cap. 4, Art. 138, par. 2, pct. (c):

Member States shall exempt the supply of goods dispatched or transported to a destination outside their respective territory but within the Community, by or on behalf of the vendor or the person acquiring the goods, for another taxable person, or for a non-taxable legal person acting as such in a Member State other than that in which dispatch or transport of the goods began.

In addition to the supply of goods referred to in paragraph 1, Member States shall exempt the following transactions:

…

(c) the supply of goods, consisting in a transfer to another Member State, which would have been entitled to exemption under paragraph 1 and points (a) and (b) if it had been made on behalf of another taxable person.

De aici reiese faptul că transferurile de bunuri asimilate livrărilor intracomunitare sunt scutite de TVA.

Conform Titlu X, Cap. 1, Art. 169

In addition to the deduction referred to in Article 168, the taxable person shall be entitled to deduct the VAT referred to therein in so far as the goods and services are used for the purposes of the following:

(a) transactions relating to the activities referred to in the second subparagraph of Article 9(1), carried out outside the Member State in which that tax is due or paid, in respect of which VAT would be deductible if they had been carried out within that Member State;

…

De aici reiese faptul că transferurile de bunuri asimilate livrărilor intracomunitare dau dreptul de deducere a TVA plătită la achiziţii.

C. Raportare VIES – operaţiuni asimilate

Aşa cum am arătat la punctul A, considerăm că transferul de bunuri relizat de societatea A din Ungaria în România este asimilat unei livrări intracomunitare în Ungaria şi unei achiziţii intracomunitare în România şi se declară în declaraţia recapitulativă cod 390.

Conform art. 10 alin. (4) din OMEF 2421/2007 pentru modificarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) – i), art. 143 alin. (2) şi art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

(4) În cazul livrărilor intracomunitare asimilate de bunuri prevăzute la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv transferurile de bunuri, scutirea de taxă prevăzută la art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se justifică, cu excepţiile prevăzute la acelaşi alineat, pe baza următoarelor documente:

a) autofactura prevăzută la art. 155 alin. (4) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în care să fie menţionat codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit în alt stat membru al persoanei care realizează transferul din România;

b) documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru.

Buna ziua. Lucrez pentru o societate ce nu este platitoare de tva intrucat singurul nostru obiect de activitate este inchirierea de spatii comerciale. Dorim sa ne promovam intr-o publicatie din Franta, servicii pentru care vom primi factura in EUR.

Avem vreo obligatie de raportare in plus in acest caz?

Raspuns:

Conform art. 133 din Codul Fiscal locul prestarii serviciilor prezentate de dvs. se stabileste pe baza regulii generale intrucat aceset servicii nu se incadreaza la niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4)-(7). In acest sens, conform art. 133 alin. (2) din Codul Fiscal locul prestarii serviciilor catre persoane impozabile este locul unde beneficiarul serviciilor isi are stabilit sediul economic.

Potrivit prevederilor art. 150 din Codul Fiscal persoana obligata la plata TVA este beneficiarul serviciului:

“Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 133 alin. (2) şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România conform art. 153 alin. (4) sau (5).”

Chiar daca factura se va emite initial cu TVA din Franta, intrucat societatea din Romania nu furnizeaza un cod valid de TVA, ulterior dupa obtinerea codului de TVA aceasta se corecteaza:

“Totuşi, în situaţia în care ulterior emiterii facturii de către prestator, beneficiarul comunică un cod valabil de TVA atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, prestatorul va aplica prevederileart. 133 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv va considera că operaţiunea nu este impozabilă în România, fiind impozabilă la locul unde este stabilit beneficiarul, dacă beneficiarul poate face dovada că avea calitatea de persoană impozabilă în momentul în care taxa a devenit exigibilă.”

Referitor la obligatiile dvs. declarative, va trebui:

– sa va inregistrati in scopuri de TVA conform art. 1531,

– intrucat operatiunea reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii va trebui sa va inregistrati in registrul operatorilor intracomunitari,

– si va trebui sa depuneti declaratia recapitulativa (cod 390) pentru perioada in care se va desfasura aceasta tranzactie.

Art. 153¹, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal:

“Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol:

…

c) persoana impozabilă care îşi are stabilit sediul activităţii economice în România, care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 153 şi care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau b) sau a alin. (2), dacă primeşte de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), înaintea primirii serviciilor respective.”

Art. 156, alin. (1), din Codul Fiscal:

“Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153¹ trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, o declaraţie recapitulativă…”

Art. 158², din Codul Fiscal:

“Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţează şi se organizează în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare”

Societatea din Romania a primit, in octombrie 2010, un document CONSIGNMENT INVOICE, dar o parte din materia prima nu corespunde criteriilor noastre si s-a returnat furnizorului din UE. Va rog prezentati cum se procedeaza din punct de vedere contabil.

Raspuns:

Din punct de vedere contabil, la primirea “consignment invoice” societatea primeste in “consignatie” bunurile achizitionate din UE. Societatea din Londra isi pastreaza posibilitatea recuperarii bunurilor in caz de neplata. Din acest motiv emite mai intai un „consignement invoice” care este de fapt un document de incredintare., iar dupa efectuarea platii societatea primeste factura care atesta faptul ca bunurile au fost platite.

In momentul primirii bunurilor se va proceda la inregistrarea in contabilitate a acestora:

301 Materii prime        =          401 Furnizori

4426 TVA deductibila          =          4427 TVA colectata

In ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata, societatea din Romania realizeaza o achizitie intracomunitara conform art. 130¹ Cod Fiscal, pentru care este obligata la plata TVA conform art. 151 Cod Fiscal. Plata TVA se efectueaza prin taxare inversa, asa cum reiese si din inregistrarea contabila de mai sus.

Achizitia intracomunitara se declara in declaratia recapitulativa 390 conform prevederilor art 156⁴ Cod Fiscal.

Referitor la tranzactia din octombrie 2010, furnizorul va emite un credit note prin care va storna tranzactia initiala, iar societatea din Romania va inregistra in contabilitate in rosu , returul de materie prima:

301 Materii prime        =          401 Furnizori

4426 TVA deductibila            =          4427 TVA colectata

In ceea ce priveste raportarea fiscala, in cazul in care returnarea materiei prime se realizeaza in aceeasi perioada de raportare ca si achizitia initiala, operatiunile nu se vor declara in declaratia 390. In cazul in care returul intervine intr-o perioada de raportare diferita de cea in care a avut loc tranzactia initiala, acestea se vor declara in declaratiile 390 aferente perioadelor in care s-au realizat tranzactiile (achizitia cu plus, returul cu minus).