Raspuns:

În ceea ce priveşte declaraţia 390, potrivit OMFP 76/2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) “Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare”, instrucţiuni de completare, la secţiunea „livrări intracomunitare de bunuri” – se înscrie suma totală a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. a) şi d) din Codul fiscal, pe fiecare cumpărător, pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în luna calendaristică respectivă, inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite.

Potrivit instrucţiunilor de completare, declaraţia depusă iniţial se rectifică prin depunerea unei noi declaraţii, pe acelaşi format, bifând căsuţa corespunzătoare de pe formular. În declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Se completează câte o declaraţie rectificativă pentru fiecare perioadă de raportare pentru care se operează rectificări. Ajustările se declară pentru luna calendaristică în care intervine exigibilitatea taxei, conform art. 134² alin. (3) din Codul fiscal, respectiv în luna calendaristică în care regularizarea a fost comunicată clientului.

Întrucât clientul nu deţine calitatea de operator intracomunitar nu se poate aplica scutirea de TVA. Deşi nu menţionaţi acest lucru, probabil facturile au fost stornate cu intenţa de a fi emise altele purtătoare de TVA.  În concluzie, ţinând cont de faptul că operaţiunile respective nu trebuiau declarate în declaraţia 390, considerăm că trebuie corectate declaraţiile respective prin depunerea unor declaraţii rectificative.

În ceea ce priveşte decontul de TVA (declaraţia 300), potrivit OMFP 183/2011 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300) “Decont de taxă pe valoarea adaugată”, instrucţiuni de completare, considerăm că raportarea acestor operaţiuni se poate face şi într-un decont ulterior prin raportarea sumelor respective la rândurile de regularizări (rândul 2 pentru stornarea operaţiunilor şi rândul 15 pentru facturile corectate).

Raspuns:

Potrivit instructiunilor de completare a declaratiei 300 aprobate prin OMFP 183/2011 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”, la randurile 5 si 17 se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari, privind baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare de bunuri taxabile in Romania, precum si baza de impozitare pentru achizitiile de bunuri efectuate de către beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (4) din Codul fiscal, şi taxa pe valoarea adaugata aferentă, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, inclusiv sumele din facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. Se inscriu si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal.

Potrivit instructiunilor de completare a declaratiei 390 aprobate prin OMFP 76/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (390 VIES) “Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare”, la sectiunea „achizitii intracomunitare de bunuri” – se inscrie suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care persoana impozabila care depune declaratia este obligata la plata taxei conform art. 151 din Codul fiscal, si pentru care exigibilitatea taxei intervine in luna calendaristica respectiva, inclusiv sumele din facturile primite pentru plati de avansuri pentru achizitii intracomunitare de bunuri.

Potrivit art. 135 din Codul fiscal, in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. Prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) din Codul fiscal sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevazute la art. 155 alin.(4) din Codul fiscal, daca factura sau autofactura este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

In concluzie este irelevant momentul la care receptionati factura. Achizitia intracomunitara se declara in declaratiile aferente lunii in care intervine exigibilitatea TVA, adica luna in care a fost emisa factura in cazul dvs.

In cadrul acestei abordari se estimeaza valoarea unei intreprinderi, sau a unui pachet de actiuni prin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari/investitori.

Intrucat compania genereaza venituri repetabile din activitatea de inchiriere de spatiu, iar chiria nu s-a modificat semnificativ de-a lungul intervalului de timp in care s-au generat aceste venituri, pentru estimarea valorii prin abordarea pe baza de venit s-a folosit metoda actualizarii fluxurilor de numerar.Valoarea intreprinderii este reflectata de fluxul de numerar generabil in viitor, actualizat prin aducerea in prezent a fluxurilor viitoare in baza unui cost de oportunitate ce reflecta caracteristicile de risc si valoarea in timp a banilor. La acest flux actualizat se adauga valoarea realizabila neta a activelor considerate in afara exploatarii.

Compania prezinta urmatoarele active in afara exploatarii, active care vor fi evaluate la valoarea realizabila neta:

• Investitii imobiliare constand in teren in exces;
• Investitii imobiliare constand in cladiri propuse pentru dezafectare;
• Instalatii, utilaje, obiecte de mobilier si autoturisme care nu sunt folosite in exploatare, respectiv pentru a genera venituri conform cu obiectul de activitate al intreprinderii.
• Investitii financiare pe termen lung.

Intrucat evaluarea se face de pe o baza majoritara am folosit in metoda fluxurilor de numerar actualizate fluxul de numerar la dispozitia actionarilor:

Profit curent net + Cheltuielile cu amortizarea – Investitii in bunuri de capital – Cresterea/+ Descrestere capitalului de lucru + Imprumuturile nete de rambursari

Pentru estimarea profitului net s-a pornit de la estimarea veniturilor si a principalelor tipuri de cheltuieli in baza relatiei existente intre aceste cheltuieli si evolutia veniturilor, respectiv in baza unor contracte existente la momentul evaluarii. Cheltuielile au fost preluate din contul de profit si pierdere de la 31.12.2008, mai putin cheltuielile care s-au considerat a fi nejustificate sau nerepetabile. De asemenea, s-au preluat retratarile efectuate asupra cheltuielilor salariale, cheltuielilor cu contributiile sociale si asupra amortizarii dupa ce au fost scoase in afara exploatarii elemente supuse amortizarii.

Cash-flow-ul astfel obtinut a fost actualizat utilizand costul capitalului calculat (vezi speta anterioara) si s-a obtinut valoarea societatii.

Valoare terminala a fost calculata prin impartirea cash-flow-ului disponibil pentru actionari din anul 2014 (considerat a fi cash-flow-ul din anul 2013 ajustat pentru cresterea veniturilor, conform cu rata de crestere a veniturilor) la diferenta dintre costul capitalurilor proprii si rata de crestere perpetua.

Prin insumarea cash-flow-ului disponibil pentru actionari actualizat din perioada de previziune explicita si a valorii terminale actualizate se obtine o valoare la care am adaugat valoarea activelor aflate in afara exploatarii si am obtinut valoarea intreprinderii.

Costul capitalului a fost estimat folosit modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model) extins.

Costul capitalurilor proprii = Rata randamentului fara risc + Beta x Prima de risc specifica pietei de capital + Prima de risc aferenta companiilor mici listate + Prima de risc aferenta companiilor nelistate

Rata randamentului fara risc

Rata randamentului fara risc a fost considerata ca fiind randamentul obligatiunilor emise de trezoreria SUA pe o durata de 10 ani, randament calculat la data 31.12.2008. A fost aleasa rata randamentului  la obligatiuni cu scadenta pe termen lung pentru a exista o adecvare la durata previziunilor. Conform tabelului de mai jos obtinut prin interogare de pe site-ul www.bvresources.com randamentul pentru obligatiuni pe 10 ani emise de trezoreria SUA era de 2,25%.

Beta (coeficient de risc sistematic)

In cazul de fata Beta reprezinta o masura standardizata a riscului industriei fata de riscul pietei de capital. Beta a fost calculata folosind companii comparabile selectate cu ajutorul bazei de date AMADEUS (accesul se face contra cost). Criteriile dupa care s-au cautat companii comparabile au fost urmatoarele:

• Compania sa fie listata
• Compania sa fie din Uniunea Europeana
• Compania sa obtina venituri din activitatea de inchiriere proprietati imobiliare (cod NACE 682 Renting and operating of own or leased real estate)
• Cifrele obtinute sa fie aferente anului 2008

Au fost generate 169 de companii. La companiile rezultate au fost aplicate urmatoarele filtre:

• Au fost selectate doar companiile pentru care Beta Reference Indice 1 – year 1 era calculat
• Radamentul capitalului investit (Return on Capital Employed) sa fie negativ (intrucat si compania evaluata generase pierderi)

In urma aplicarii acestor filtre, au ramas 21 de companii considerate comparabile. Rezultatele sunt redate in tabelul de mai jos:

Site-urile companiilor de mai sus au fost verificate pentru a se determina obiectul de activitate publicat. In urma verificarii au fost eliminate ca fiind neconforme urmatoarele companii:

ARCO VARA AS, AMCI HABITAT SA, ALERION CLEAN POWER SPA si REINHOLD POLSKA AB. Restul companiilor se ocupa cu dezvoltarea de ansambluri rezidentiale, inchirierea si intretinerea acestora sau intermediarea achizitiei si vanzarii de locuinte. Companiile ramase au fost ordonate crescator in functie de Beta si s-a ales valoarea mediana a acestuia ca fiind reprezentativa pentru industrie si pentru a fi folosita in cadrul evaluarii companiei noastre. Beta rezultata este 0.25 ceea ce indica o corelatie slaba cu piata de capital.

Prima de risc aferent pietei de capital

Pentru prima de risc aferenta pietei de capital  am folosit informatii disponibile pentru anul 2008 afisate pe site-ul http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/ din cadrul sectiunii Risk Premiums for Other Markets – 2008. Prima de risc include si riscul de tara valabil pentru anul 2008 si este calculat in baza informatilor publicate de agentia de rating Moody’s.

Riscul de tara, specific Romaniei conform parcurgerii pasilor de mai sus, este de 8,9% si corespunde unui rating de tara Baa3. Modelul se bazeaza pe folosirea randamentului fara risc aferente titlurilor de state emise de Trezoreria SUA, intrucat inglobeaza riscul de tara in cadrul primei de risc aferente pietei de capital.

Prima de risc aferenta companiilor nelistate

Prima de risc aferenta companiilor nelistate s-a obtinut prin selectarea de comparabile, diferentierea lor in functie de criteriul companii listate/companii nelistate, alegerea medianei pentru randamentul capitalului utilizat (Return on Capital Employed) si stabilirea diferentei dintre mediana companiilor nelistate si mediana companiilor listate. Pentru companii comparabile s-a folosit aceeasi baza de date AMADEUS.

Criteriile in functie de care au fost ales comparabilele sunt urmatoarele:

• Compania sa fie din Uniunea Europeana
• Compania sa obtina venituri din activitatea de inchiriere proprietati imobiliare (cod NACE 682 Renting and operating of own or leased real estate)
• Cifrele obtinute sa fie aferente anului 2008

Din baza de date au fost generate 22 de companii listate care corespund criteriului de listare si 9.064 de comapanii nelistate. Mediana indicatorului Return on Capital Employed este de 0,42% pentru companiile listate si de 4,68% pentru companiile nelistate, iar diferenta dintre acestea, reprezentand prima de risc pentru investirea in companii nelistate, este de 4,26%.

Intrucat baza de date AMADEUS nu oferea informatii privind capitalizarea de piata la data 31.12.2008 pentru companiile generate, nu s-a calculat prima de risc aferenta randamentelor inregistrate de companiile cu capitalizare bursiera mai mica fata de companiile cu capitalizare bursiera mai mare.

Pentru comparabilele selectate mediana raportului datorii/total active a fost de 0,3. In consecinta raportul Datorii/Capitaluri proprii este de 0,42 adica 0,3/(1-0,3). Beta ajustata pentru gradul de indatorare devine 0,25 x (1+0,42) = 0,35.

Costul capitalului propriu = 2,25%+ 0,35 x 8,9% + 4,26% = 9,63%

rata reala = (1 + rata nominala)/(1+rata inflatiei) – 1

Rata inflatiei pentru USD la 31.12.2008 a fost de 3,85%. (www.inflaitondata.com).

Costul capitalului propriu in termeni reali este de (1+0,0963)/(1+0,0385)-1 = 5,57%.