Imprumuturile de la asociati in perspectiva preturilor de transfer

Intrebare: In urma unui control fiscal pe preturi de transfer pe care l-am avut destul de recent, inspectorii fiscali au considerat cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs pe care le-a inregistrat societatea in cadrul unor contracte de imprumut ca fiind nedeductibile in totalitate. Nici macar nu au analizat daca dobanda respectiva respecta principiul pretului de piata. Mentionez ca societatea se incadreaza in limitele de deductibilitate in ceea ce priveste gradul de indatorare (mai mic ca 3) si capitalurile proprii (care sunt pozitive) iar dobanzile au fost calculate pe baza unei rate a dobanzii de 6% (deci in limitele fiscale). Imprumuturile au fost primite de la compania mama. Singurul aspect negativ din punct de vedere financiar ar fi acela ca societatea a inregistrat pierderi semnificative in ultima perioada.

Intrebarea noastra este daca abordarea inspectorilor este corecta din punctul dvs. de vedere si daca exista baza legala pentru a contesta aceasta decizie.

Raspuns:

Pe baza informatiilor furnizate intelegem ca societatea dvs. a primit imprumuturi de la compania mama, imprumuturi purtatoare de dobanda pentru care compania din Romania a inregistrat cheltuieli cu dobanzile si cheltuieli generate de diferentele de curs de schimb valutar.

Intrucat nu oferiti foarte multe detalii cu privire la argumentele inspectorilor vis-a-vis de decizia acestora, vom aborda intrebarea dvs. pornind de la regulile aplicabile in general in cazul imprumuturilor.

Având în vedere ca societatea dvs. a inregistrat pierderi in ultima perioada, asa cum ati afirmat in cadrul intrebarii, este posibil ca inspectorii fiscali sa fi procedat la reclasificarea/asimilarea acestor contracte de imprumut ca fiind in fapt aporturi la capitalul social al companiei. In conditiile unei pierderi operationale semnificative, este puţin probabil ca societatea să fi fost capabilă să atragă o asemenea finanţare în condiţii normale de piaţă (de la o societate financiara, banca – persoana independenta). Ghidul OCDE prevede la paragraful 1.65 că atunci când substanţa economică a tranzacţiei diferă de formă, autorităţile fiscale au dreptul de a retrata tranzacţia. Astfel, dacă o entitate acordă unei entităţi afiliate un împrumut purtător de dobândă, în condiţiile în care tranzacţia ar fi fost structurată diferit între entităţi independente, autorităţile fiscale sunt în măsură să reclasifice tranzacţia de împrumut ca fiind un aport la capital.

Conform articolului 11 din Codul fiscal, alineat 1: La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.

Prin aplicarea coroborată a articolului 11, alineat 1 din Codul fiscal şi a paragrafului 1.65 din Ghidul OCDE, considerăm că tranzacţia de finanţare prin împrumut poate fi asimilata, din punct de vedere al preţurilor de transfer, unui aport la capitalul social. Acesta este in opinia noastra cel mai probabil motiv pentru care inspectorii fiscali au considerat cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs ca nedeductibile.

In opinia noastra rationamentul este unul corect si in conformitate atat cu prevederile legale cat si cu prevederile OECD. In ceea ce priveste o baza legala pentru contestarea acestei decizii va trebui sa ne furnizati mai multe detalii astfel incat sa putem identifica aspectele ce pot constitui baza pentru o contestatie. In acest sens va invitam sa ne contactati.

This entry was posted in Preturi de transfer and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

1 Response to Imprumuturile de la asociati in perspectiva preturilor de transfer

Comments are closed.