Raspuns:

Din punct de vedere contabil, scoaterea din evidenţă a unei creanţe poate fi efectuată şi prin cedarea acesteia către un alt creditor.

Potrivit reglementărilor contabile, în cazul cesionării unei creanţe, diferenţa dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului reprezintă venit la data constatării drepturilor şi obligaţiilor, potrivit clauzelor contractuale.

Din informatiile furnizate intelegem ca societatea dvs. preia prin cesiune o creanta de la o alta societate. Creanta preluata este de 100.000 RON iar pentru aceasta se plateste tot 100.000 RON. Intrucat compania dvs. nu inregistreaza niciun beneficiu economic din aceasta tranzactie, motivatia efectuarii acesteia nu pare a fi aceea de a realiza venituri impozabile. In acest caz, consideram ca orice autoritate fiscala va trata cheltuielile efectuate de catre compania dvs., pentru preluarea acestei datorii, ca nefiind aferente realizarii de venituri impozabile. Recomandarea noastra este aceea ca orice cheltuieli operationale sau financiare, inregistrate ca urmare a acestei operatiuni, sa fie considerate nedeductibile la calulul impozitului pe profit.

Astfel, considerand:

– Compania dvs. ca fiind firma A

– Compania de la care s-a preluat creanta ca fiind firma B

– Compania pentru care s-a preluat si anulat datoria ca fiind firma C

avem urmatoarele inregistrari contabile:

Compania A va inregistra preluarea si plata datoriei:

461 Debitori diversi/firma C = 462 Creditori diversi/firma B 100.000 ron

462 Creditori diversi/firma B = 5121 Conturi la banci 100.000 ron

In general companiile care efectueaza astfel de operatiuni (factoring) platesc pentru creantele preluate o suma mai mica decat cea datorata de debitori tocmai pentru a compensa costurile de administrare si recuperare a creantei si pentru a obtine venituri financiare din finantarea acestor datorii pe perioada cuprinsa intre data la care are loc plata catre cedent si data la care se recupereaza suma de la debitori. In general aceste venituri se inregistreaza in contul 7588 ‚Alte venituri din exploatare’. Totusi, in cazul in care compania are ca obiect de activitate desfasurarea unor astfel de operatiuni, aceste venituri ar trebui incluse in cifra de afaceri intrucat acestea nu mai reprezinta venituri conexe activitatii de baza, ci venituri inregistrate ca urmare a desfasurarii activitatii de baza. Pentru mai multe detalii referitoare la monografia contabila in cazul operatiunilor de factoring puteti analiza prevederile reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aplicabile institutiilor de credit.

Intrucat, in cazul prezentat de dvs., nu se inregistreaza niciun venit, putem considera ca societatea dvs. acorda o finantare cu titlu gratuit, finantare de care in realitate beneficiaza compania C, care nu mai este obligata la plata datoriei catre firma B. De cele mai multe ori astfel de operatiuni cu titlu gratuit au loc intre companiile afiliate, ce fac parte din acelasi grup de societati. Astfel, din punct de vedere al impozitului pe profit, venitul care ar fi inregistrat dintr-o astfel de operatiune in conditii normale de piata (intre doua persoane independente) poate fi reconsiderat si in cazul companiei A, prin majorarea bazei impozabile. in cazul in care cele doua entitati sunt afiliate, este necesar sa pregatiti dosarul preturilor de transfer tocmai pentru a determina care sunt preturile practicate pentru o astfel de tranzactie in conditii normale de piata.

Din punct de vedere al TVA, implicatiile fiscale difera in functie de modul in care este realizat contractul, astfel: Potrivit prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:

(2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:

a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

[…]

3. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;

Potrivit normelor de aplicare:

Excepţia prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se aplică în funcţie de natura operaţiunii, indiferent de terminologia utilizată, respectiv recuperare de creanţe sau factoring.

În situaţia în care, conform contractului, scopul operaţiunii la care se face referire mai sus nu îl constituie recuperarea de creanţe, ci acordarea unui credit, societatea care preia creanţele aferente unui credit acordat asumându-şi poziţia creditorului, operaţiunea este scutită de taxa pe valoarea adăugată, nefăcând obiectul excepţiei prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal. În această situaţie nu se aplică Decizia Curţii de Justiţie Europene C- 305/01 MKG.

În cazul în care din analiza contractului rezultă că operaţiunea la care se face referire mai sus reprezintă recuperare de creanţe, aceasta este considerată pentru persoana care preia creanţele o prestare de servicii efectuată cu plată, taxabilă din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, indiferent dacă persoana care preia creanţele preia sau nu riscul privind neîncasarea acestora, aşa cum rezultă şi din Decizia Curţii Europene de Justiţie nr. C-305/01 MKG.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată in cazul in care operatiunea reprezinta recuperare de creante este formata din contravaloarea serviciului, inclusiv componenta de finanţare, şi se determină în funcţie de tipul contractului, putând fi calculată fie ca sumă a dobânzii aferente finanţării şi a comisionului de administrare şi colectare a creanţelor, fie ca diferenţă între valoarea nominală a creanţelor şi preţul de achiziţie al acestora, în cazul creanţelor care nu au depăşit termenul de scadenţă, fie ca diferenţă între valoarea economică sau de piaţă a creanţelor agreată de părţi şi stipulată în contractul încheiat şi preţul de achiziţie al acestora în cazul recuperării creanţelor cu termenul de scadenţă depăşit.

In ceea ce priveste ajustarile TVA din punct de vedere al preturilor de transfer, in opinia noastra Codul fiscal nu ofera baza legala pentru realizarea acestora. Pentru mai multe detalii in acest sens va rugam sa accesati urmatorul link.

Ulterior, in momentul in care compania A decide sa renunte la creanta preluata, acesta va inregistra o cheltuiala:

6588 Alte cheltuieli din exploatare = 461 Debitori diversi/firma C 100.000 ron

Intrucat aceasta cheltuiala nu a fost inregistrata cu scopul de a realiza venituri impozabile, consideram ca este nedeductibila din punct de vedere al impozitului pe profit, conform prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.

Compania C va inregistra un venit din anularea datoriei, care din punct de vedere al impozitului pe profit este impozabil, intrucat nu se regaseste intre cele enumerate la art. 20 din Codul fisca. Inregistrare contabila:

462 Creditori diversi/firma A = 7588 Alte venituri din exploatare 100.000 ron

Din punct de vedere al TVA, potrivit prevederilor art. 126 din Codul fiscal, aceasta tranzactie nu reprezinta o operatiune impozabila din punct de vedere al TVA si drept urmare consideram ca nu se colecteaza TVA.

La vremea respectiva, in anul 2009, am inregistrat acele facturi, in mod eronat, astfel:

628 = 401         baza facturii + TVA aferenta

4426 = 4427    aplicat la (baza + TVA)

In anul 2010 am facut cerere de recuperare a TVA aferenta acelor facturi, in Olanda. In martie 2011 am primit acel TVA in contul nostru bancar.

Intrebari:

1) Intrucat nu am depus inca bilantul la anul 2010, as dori sa efectuez corectiile cu data de decembrie 2010 pentru acele facturi, in sensul trecerii pe 461 a TVA de recuperat si diminuarea pierderii inregistrate in contul 117/an 2009 cu suma TVA solicitata si recuperata in 2011. Este corect acest lucru? Ce declaratii trebuie modificate in acest caz?

2) In cazul efecturarii corectiei, taxarea inversa efectuata in 2009 se storneaza in totalitate?

Ex. valoare toatal factura = 4.165 lei

Baza de impozitare    = 3.500 lei

Tva (19%)                  = 665  lei

Inregistrare  eronata in an 2009

628 = 401          4.165  lei

4426 = 4427        791,35  lei  (4.165 *19%)

Corectii in decembrie 2010

117 /an 2009   =  401      665  lei

461              =     401       665 lei

4426 = 4427      – 791,35 lei (4.165 lei * 19)

Raspuns:

Din punct de vedere al TVA, potrivit reglementărilor în vigoare în anul 2009, pentru serviciile de management (servicii intangibile) prestate către o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, locul prestării era considerat a fi locul unde era stabilit beneficiarul (art. 133 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în versiunea aplicabilă în cursul anului 2009). În acest context, pe baza informaţiilor furnizate de către dvs., considerăm că, în cazul în care serviciile de management primite de către societate în anul 2009 se încadrează în aria serviciilor intangibile prevăzute de Codul Fiscal în versiunea aplicabilă la data primirii serviciilor, locul prestării acestora era la beneficiar. În aceste condiţii, considerăm că operaţiunea era impozabilă în România, iar persoana obligată la plata taxei era beneficiarul, în speţă societatea dvs., ce avea să înregistreze plata taxei prin aplicarea procedeului de taxare inversă.

Cu toate acestea, luând în considerare faptul că societatea a primit facturi cu TVA din Olanda, TVA care a fost rambursat în anul 2011, este posibil ca pentru această operaţiune, locul prestării serviciilor din punct de vedere al TVA să fi fost considerat a fi în Olanda. Totuşi, pe baza informaţiilor furnizate în textul întrebării, considerăm că locul operaţiunii a fost locul unde era stabilit beneficiarul, în speţă România, şi în acest context considerăm că aplicarea  procedeului de taxare inversă pentru a înregistra plata TVA a fost corectă.

În aceste condiţii, considerăm că nu se impune stornarea notelor contabile prin care s-a înregistrat operaţiunea de taxare inversă în contabilitate, ci corectarea valorii acestora până la nivelul reprezentat de valoarea netă a serviciilor primite exclusiv TVA olandez.

Totuşi, în cazul în care există informaţii adiţionale, ce încadrează operaţiunea astfel încât locul prestării din punct de vedere al TVA este la prestator, în speţă în Olanda, atunci considerăm că beneficiarul din România, societatea dvs., a beneficiat de o operaţiune neimpozabilă în România pentru care nu avea obligaţia înregistrării operaţiunii de taxare inversă.

Din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor pct. 63 din Anexa 1 la OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, puteţi proceda la corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor financiare precedente pe seama rezultatului reportat sau pe seama rezultatului curent. În cazul în care suma erorilor aferente exerciţiilor financiare este considerată de către societate a fi semnificativă, atunci aceasta trebuie corectată pe baza rezultatului reportat. În cazul în care suma erorilor aferente exerciţiilor financiare este considerată de către societate a fi nesemnificativă, atunci aceasta poate fi corectată şi pe seama rezultatului curent.

Potrivit Ghidului de aplicare a prevederilor OMFP 3055/2009, erorile aferente exerciţiului precedent se corectează pe seama rezultatului reportat sau a contului de profit şi pierdere, în funcţie de semnificaţia erorii contabile. În acest caz se va stabili ce înseamnă eroare semnificativă. Se poate preciza că pentru erorile aferente exerciţiilor anterioare, conducerea compartimentului financiar-contabil informează consiliul de administraţie cu privire la natura erorii, valoare, cauze etc.

Cu alte cuvinte, în cazul în care corecţia se face pe seama rezultatului reportat veţi înregistra nota contabilă de forma:

461 TVA de rambursat Olanda      =          1174 Corectare erori 2009

Iar în cazul în care corecţia se face pe seama rezultatului curent veţi înregistra nota contabilă de forma:

461 TVA de rambursat Olanda      =          7588 Alte venituri operaţionale

Nu considerăm a fi necesară diminuarea rulajului contului 401 Furnizori, aşa cum aţi considerat dvs. în textul întrebării, întrucât această sumă a fost datorată şi plătită furnizorului la momentul respectiv.

În ceea ce priveşte rectificarea unor declaraţii fiscale, raportările fiscale afectate de înregistrarea acestori corecţii sunt declaraţia de impozit pe profit aferentă anului 2009 (cod 101) şi deconturile de TVA completate pentru anul 2009 (cod 300).

În ceea ce priveşte declaraţia de impozit pe profit, în opinia noastră, în cazul în care veţi proceda la corectarea sumelor pe seama rezultatului reportat considerăm necesar să depuneţi o nouă declaraţie de impozit pe profit care să reflecte noul rezultat fiscal aferent perioadei 2009. În cazul în care veţi proceda la corectarea sumelor pe seama rezultatului curent, acestea se vor reflecta în declaraţia de impozit pe profit a perioadei ficale curente (pct. 12 din normele de aplicare ale art. 19 din Codul fiscal).

În ceea ce priveşte decontul de TVA, potrivit prevederilor Ordinului MEF 179/2007, deconturile de taxă pe valoarea adăugată depuse de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată pot fi corectate din punctul de vedere al erorilor materiale de către organul fiscal competent, la iniţiativa acestuia sau la solicitarea persoanei impozabile. Prin procedura de corectare de către organul fiscal competent a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată depuse pot fi corectate erori materiale de tipul:

a) erori de transcriere, cum sunt: preluarea eronată a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre din sumele trecute în decont; preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de exemplu: declararea eronată a soldului de plată din decontul perioadei fiscale anterioare);

b) înregistrarea în decont a diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată de plată, constatate de organele de control, contrar reglementărilor legale în materie;

c)      erori provenind din înscrierea în decontul de taxă pe valoarea adăugată a sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioară.

În caz contrar aceste erori se pot corecta pe seama rândurilor de regularizări din decontul de TVA, potrivit prevederilor art. 156² din Codul fiscal.

Societatea noastra este persoana juridica rezidenta cu sediul in Romania si avem intentia sa incheiem un contract de asociere in participatie cu o persoana fizica rezidenta(cetatean roman) neautorizata si dorim sa stim:

1.Ce declaratii trebuie depuse la organul fiscal de societate?

2.Daca persoana fizica trebuie sa se autorizeze?

Raspuns:

Baza legală şi comentariile noastre:

Din informaţiile furnizate înţelegem că persoana juridică română şi persoana fizică română se constituie într-o asociere în participaţiune, conform prevederilor art. 251-256 din Codul comercial, asociere fără personalitate juridică.

1. Înregistrare fiscală şi contabilizare

În opinia noastră, în cazul expus de dvs. nu considerăm că există obligaţia de înregistrare fiscală a asocierii întrucât atât în relaţia cu terţii cât şi în relaţia cu statul şi autorităţile fiscale, persoana juridică va fi cea care va fi subiectul în rapoartele juridic – fiscale în care intră asocierea.

În baza contractului încheiat, persoana juridică română organizează atât evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor rezultate din activitatea pentru care s-a asociat cu persoana fizică română, cât şi evidenţa fiscală a operaţiunilor economice realizate.

2. Implicaţii fiscale

Din punct de vedere fiscal, asocierea în participaţiune dintre o persoană juridică română şi o persoană fizică română naşte implicaţii din punct de vedere al impozitului pe profit şi din punct de vedere al TVA.

2.1. Impozit pe profit/venit

Din punct de vedere al impozitului pe profit, potrivit art. 28 din Codul fiscal „Asocieri fără personalitate juridică”, în cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare în asociere. Potrivit aceloraşi prevederi, într-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică străină şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane fizice române, persoana juridică română trebuie să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat, potrivit prezentului titlu.

Modul de impozitare a veniturilor primite de către persoana fizică din asociere depinde de regimul de impozitare a persoanei juridice (dacă aceasta este platitoare de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor).

2.1.1. PJ plătitoare de impozit pe profit

Potrivit prevederilor art. 13 lit. e) din Codul fiscal, dacă asocierea se realizează cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, persoana fizică este obligată la plata impozitului pe profit, iar impozitul datorat de către aceasta se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română din asociere.

Obligaţii declarative

În acest sens, potrivit prevederilor OPANAF 73/2011, pentru impozitul pe profit din asociere datorat de persoane fizice, se depune trimestrial declaraţia 100. În cazul asociaţilor persoane fizice, impozitul pe profit datorat la nivelul tuturor asociaţilor persoane fizice se declară la poziţia 3 din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat – „Imp. pe profit din asociere datorat de PF”;

Totodată, potrivit prevederilor OPANAF 101/2008, contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, depun formularul 104 „Declaraţie privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor”. Declaraţia cuprinde informaţii privind asociaţii persoane juridice străine şi/sau persoane fizice. Declaraţia se depune trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, de către asociatul desemnat prin contract pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin fiecărui asociat, persoană juridică străină sau persoană fizică.

2.1.2. PJ plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) din Codul fiscal, dacă asocierea se realizează cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, persoana fizică este obligată la plata impozitului pe veniturile din activităţi independente, întrucât potrivit prevederilor Codului fiscal în cazul acesta veniturile PF din asociere sunt asimilate veniturilor din activităţi independente.

Potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) lit. e¹) din Codul fiscal, venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV¹, care nu generează o persoană juridică face obiectul reţinerii la sursă a impozitului ce reprezintă plată anticipată pentru venituri din activităţi independente.

Impozitul datorat de către persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română din asociere aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.

În acest sens, potrivit prevederilor art. 86 alin. (9) li (10) din Codul fiscal, venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV¹, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net anual. Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, revine persoanei juridice române.

Obligaţii declarative

Potrivit prevederilor OMFP 73/2011, pentru impozitul pe venit din asocierea cu o microîntreprindere, datorat de persoane fizice se depune trimestrial declaraţia 100. În cazul asociaţilor persoane fizice, impozitul pe venit datorat la nivelul asociaţilor persoane fizice se declară la poziţia 7 din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, „Imp. pe ven. PF dintr-o asociere cu o PJ microîntreprindere”;

Totodată, potrivit prevederilor OMEF 2371/2007, asociatul desemnat prin contract să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asocierii faţă de autorităţile publice depune şi formularul 204 „Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică”. Declaraţia se depune anual până la data de 15 martie a anului următor.

În acest caz considerăm că nu se depun următoarele declaraţii specifice impozitului pe venit: declaraţia 223 „Declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice”, cod 14.13.01.13/1i, declaraţia 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, cod 14.13.01.13 şi nici declaraţia 220 „Declaraţie privind venitul estimat”, cod 14.13.01.13/3p.

2.2. TVA

Din punct de vedere al TVA, în cazul asocierilor în participaţiune care nu constituie o persoană impozabilă, drepturile şi obligaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părţi. În acest sens, potrivit prevederilor art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, asocierile în participaţiune nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participaţiune.

Prin drepturi şi obligaţii legale se înţelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achiziţii conform prevederilor art. 145 – 147¹ din Codul fiscal, obligaţia de a emite facturi către beneficiar şi de a colecta taxa în cazul operaţiunilor taxabile, dreptul/obligaţia de ajustare a taxei conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor normelor la Codul fiscal, bunurile/serviciile care sunt puse la dispoziţia asocierii de către membrii săi fără plată, ca aport la asociere în limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie prestare de servicii/livrare de bunuri cu plată. Bunurile/serviciile care sunt puse la dispoziţia asocierii de către membrii săi, altele decât cele ce reprezintă aport la asociere, reprezintă livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plată.

Din punct de vedere al TVA, asociatul administrator efectuează achiziţiile asocierii pe numele său şi emite facturi în nume propriu către terţi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate de asociere, urmând ca veniturile şi cheltuielile să fie atribuite fiecărui asociat corespunzător cotei de participare în asociere.

Alocarea cheltuielilor şi veniturilor asocierii de către asociatul administrator către membrii asociaţi nu constituie operaţiune impozabilă în sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, dacă alocarea se face proporţional cu cota de participare a fiecărui membru al asocierii, astfel cum este stabilită în contractul de asociere.

Potrivit instrucţiunilor prevăzute în Anexa 2 la OPANAF 183/2011, decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii. În decont se înscriu operaţiunile din desfăşurarea activităţii proprii precum şi operaţiunile din asociere. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) lit. d) din OMEF 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul taxei pe valoarea adăugată, jurnalul de vânzări şi de cumpărări se ţine separat pentru operaţiunile asocierii de către societatea responsabilă. Totodată, persoana responsabilă cu evidenţă fiscală va include în declaraţia 394 şi achiziţiile/livrările efectuate pentru asociere şi în cazul în care se desfăşoară operaţiuni intracomunitare se va depune şi declaraţia 390.

3. Alte obligaţii fiscale

În afară de obligaţiile descrise mai sus, în ceea ce priveşte strict persoana juridică, în opinia noastră obligaţiile fiscale de plată şi declarative ale acesteia, ce ţin de profiturile şi veniturile aferente părţii sale de afacere din asociere, sunt aceleaşi ca şi în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea fără a fi implicată în această asociere în participaţiune.