Raspuns:

In opinia noastra, aceasta posibilitate poate exista in cazul in care ambele parti sunt de acord cu o compensare. Actul prin care se poate face transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societatii (de ex. masina, cladire) poate fi contractul de vanzare-cumparare.

Din punct de vedere al TVA, acordarea de active din patrimoniul societatii asociatului reprezinta in opinia noastra o livrare de bunuri cu plata, pentru care societatea va trebui sa colecteze TVA. Din punct de vedere contabil si fiscal societatea va trebui sa inregistreze un venit generat de livrarea bunurilor respective.

Consideram ca cel mai indicat ar fi ca societatea sa realizeze o vanzare catre asociat, livrare pentru care va aplica regimul de impozitare TVA prevazut in codul fiscal in functie de bunurile ce vor face obiectul contractului, iar pentru decontare societatea si asociatul pot incheia un act prin intermediul caruia isi exprima acordul de a compensa datoria (imprumutul) de plata catre asociat cu creanta acestuia aferenta livrarii bunurilor. Astfel se stinge datoria fata de asociat utilizand activele din patrimoniul societatii. Pentru redactarea acestor acte va recomandam sa apelati la un avocat.

Intrucat asociatul si societatea sunt entitati afiliate, tranzactiile dintre aceste doua persoane fac obiectul dosarului de preturi de transfer. Astfel, operatiunea de vanzare a bunurilor trebuie sa se efectueze la pretul pietei, nu la o valoare aleasa de catre asociat. In acest sens, recomandam ca inainte de efectuarea tranzactiei sa solicitati unui evaluator independent evaluarea bunurilor ce vor face obiectul contractului de vanzare-cumparare pentru a stabili valoarea de piata a acestora, valoare care trebuie sa se reflecte in pretul la care se face vanzarea bunurilor si totodata va recomandam sa intocmiti dosarul preturilor de transfer pentru aceste tranzactii.

Raspuns:

Conform precizarilor OMEF 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoare adaugata, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, evidenta in scopul TVA se tine de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA. Modelul prevazut in anexele actului normativ are caracter orientativ, persoanele impozabile avand posibilitatea alegerii formatulului jurnalelor cu respectarea nivelului minim de detalii necesare.

In cazul in care, in calitate de PFA, desfasurati activitati economice pentru care sunteti inregistrat in scopuri de TVA, consideram ca aveti obligatia sa intocmiti jurnale de cumparari si de vanzari.

In ceea ce priveste nota de receptie si constatare de diferente, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contabilitatii republicata 82/1991, persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

Conform art. 3 din OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, documentele financiar contabile prevazute in anexa 4 la acest ordin (printre care si nota de receptie si constatare de diferente) se intocmesc de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii.

Conform pct. 16 din normele metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin OMFP 1040/2004, documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 56 din Codul fiscal, deducerea personală se acordă persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sub forma unei deduceri fiscale din venitul din salarii impozabil, la angajatorul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală se acordă persoanelor fizice cu un venit lunar brut de până la 1.000 lei, astfel: contribuabililor fără persoane în întreţinere li se acordă o deducere personală de 250 lei, iar contribuabililor cu o persoană în întreţinere li se acordă o deducere personală de 350 lei, etc.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.

Potrivit prevederilor art. 56 din Codul fiscal, persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;

b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

Potrivit normelor de aplicare a art. 56 din Codul fiscal, copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă, indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 250 lei lunar.

Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.

Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul de a-l lua în întreţinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.

În cazul în care copilul în întreţinere beneficiază de pensie de urmaş, considerăm că persoana ce-l are în întreţinere poate beneficia în continuare de deducerea personală suplimentară, în limitele prevăzute mai sus referitoare la valoarea venitului brut lunar din salarii realizat, întrucât, în cazul copiilor aflaţi în întreţinere, aceste venituri nu se iau în considerare la calculul limitei venitului lunar de 250 lei.

În cazul în care persoana salariată (soţia) beneficiază de pensie de urmaş, considerăm că de asemenea poate beneficia în continuare şi de deducerea personală suplimentară întrucât potrivit normelor de aplicare a art. 56 din Codul fiscal, deducerea personală este stabilită în funcţie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcţia de bază de către contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreţinerea acestuia. Astfel pentru stabilirea deducerii personale se va lua în considerare venitul brut din salarii realizat la locul de muncă unde are înregistrată funcţia de bază, fără a se lua în considerare faptul că beneficiază de pensie de urmaş.

Pentru a beneficia de deducere, persoana respectivă (soţia) trebuie să aibă declarată funcţia de bază la societatea dvs. În sens contrar, va beneficia de deducere la angajatorul unde are declarată funcţia de bază.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal,

“sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori”

sunt asimilate veniturilor din salarii.

Potrivit prevederilor art. 296³ lit. a) din Codul fiscal, persoanele care realizeaza venituri de natura celor prevazute la art. 55 alin. (2) din Codul fiscal sunt contribuabili in sistemele de asigurari sociale.

Potrivit prevederilor art. 296⁴ alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in cazul indemnizatiilor platite cenzorilor, baza de calcul a contributiilor sociale este constituita din “sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori”.

In ceea ce priveste contributiile sociale datorate de angajatori acestea sunt cele prevazute la art. 296⁵ din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 296¹⁶ alin. (3) din Codul fiscal, pentru veniturile prevăzute la art. 296⁴ alin. (1) lit. g), h), i), l), m), n), precum şi lit. j), cu excepţia indemnizaţiilor primite de administratori, nu se datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

Potrivit prevederilor art. 296¹⁶ alin. (4) din Codul fiscal, nu se datoreaza contributia pentru somaj asupra:

a) veniturilor în bani şi/sau în natură, prevăzute la art. 296⁴, acordate persoanelor prevăzute la art. 296³ lit. a) şi b), care au calitatea de pensionari;

b) veniturilor în bani prevăzute la art. 296⁴ alin. (1) lit. d), e), i), j), l) şi n), precum şi lit. g), cu excepţia remuneraţiilor primite de membrii directoratului;

Potrivit prevederilor art. 7 din Legea 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, “angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare în cota prevăzută de lege, aplicată asupra veniturilor care constituie, potrivit legii, baza de calcul al acestei contribuţii, realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de salariaţii care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile legii”.

Astfel, indemnizatiile acordate cenzorilor fac obiectul contributiilor sociale prevazute la art. 2 alin. (2) din Codul fiscal, iar potrivit prevederilor mentionate mai sus pentru aceste indemnizatii consideram ca se retine si se platesc urmatoarele contributii: contributia pentru pensii (angajat si angajator), contributia pentru asigurari sociale de sanatate (angajat si angajator), contributia pentru accidente de munca si boli profesionale.

In baza prevederilor de mai sus, consideram ca aceste contributii se platesc indiferent daca beneficiarul veniturilor are sau nu calitatea de pensionar sau de angajat cu contract individual de munca in alta parte.

Intrucat normele de aplicare in ceea ce priveste contributiile sociale nu s-au publicat inca exista posibilitatea ca prevederile de mai sus sa sufere modificari.

Raspuns:

Potrivit art. 38 din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, incepand cu 2011, daca suma reprezentand indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca platite de catre firma dvs. angajatilor depaseste valoarea contributiei CCI datorata pentru luna respectiva, veti avea la sfarsitul lunii de recuperat diferenta respectiva de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Soldul debitor nu-l veti mai reporta in declaratia 102 in lunile urmatoare, ci acesta va trebui recuperat de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Art. 38 – (1) Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă.

(2) Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Pentru anul 2010 aceste sume se pot recupera si din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.

Totusi, daca la sfarsitul anului 2010 aveti sold debitor de recuperat de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, acesta nu se poate reporta in continuare in anul 2011 si in acest caz va trebui sa solicitati returnarea sumei respective.

Potrivit prevederilor art. 77 din OMS 60/2006, pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se ataşează Declaraţia privind obligaţiile de plată prevăzută la art. 1, precum şi, după caz, dovada achitării contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea.Cererea va fi analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, care va întocmi referatul de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, după caz, de respingere cu motivarea acesteia, referat avizat de personalul împuternicit să exercite viza CFP. Referatul […] semnat de directorul executiv al Direcţiei management şi economică, va fi supus aprobării preşedintelui – director general, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13. Pe baza referatului aprobat se întocmesc: ordonanţarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 14 sau, după caz, comunicarea de respingere a plăţii prevăzută în anexa nr. 15. În termen de 30 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurări de sănătate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a plăţii. După efectuarea plăţii, dosarul se arhivează la compartimentul de specialitate.

Pentru a tine evidenta sumelor de recuperat sau reportate, va trebui sa completati in anexa 1 din formularul de declaratie la FNUASS din 2010, la coloana K. sumele de recuperat din lunile precedente pentru care nu s-a solicitat restituire iar la coloana L. sumele de recuperat din lunile precedente pe care le compensati cu suma datorata pentru contributia CCI pentru luna curenta. Soldul de plata (coloana M), sau de recuperat (coloana N) ar trebui sa coincida cu soldul din balanta dvs., mai putin suma pentru care s-a solicitat restituire care nu se va mai prelua in declaratie.

In ceea ce priveste modalitatea de inregistrare in contabilitate, pentru 2010 aceasta este urmatoarea:

6451 = 4315 cu suma datorata pentru CCI pentru luna respectiva

4315 = 423 cu suma suportata din CCI platita de angajator