Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 56 din Codul fiscal, deducerea personală se acordă persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sub forma unei deduceri fiscale din venitul din salarii impozabil, la angajatorul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală se acordă persoanelor fizice cu un venit lunar brut de până la 1.000 lei, astfel: contribuabililor fără persoane în întreţinere li se acordă o deducere personală de 250 lei, iar contribuabililor cu o persoană în întreţinere li se acordă o deducere personală de 350 lei, etc.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.

Potrivit prevederilor art. 56 din Codul fiscal, persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;

b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

Potrivit normelor de aplicare a art. 56 din Codul fiscal, copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă, indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 250 lei lunar.

Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.

Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul de a-l lua în întreţinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.

În cazul în care copilul în întreţinere beneficiază de pensie de urmaş, considerăm că persoana ce-l are în întreţinere poate beneficia în continuare de deducerea personală suplimentară, în limitele prevăzute mai sus referitoare la valoarea venitului brut lunar din salarii realizat, întrucât, în cazul copiilor aflaţi în întreţinere, aceste venituri nu se iau în considerare la calculul limitei venitului lunar de 250 lei.

În cazul în care persoana salariată (soţia) beneficiază de pensie de urmaş, considerăm că de asemenea poate beneficia în continuare şi de deducerea personală suplimentară întrucât potrivit normelor de aplicare a art. 56 din Codul fiscal, deducerea personală este stabilită în funcţie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcţia de bază de către contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreţinerea acestuia. Astfel pentru stabilirea deducerii personale se va lua în considerare venitul brut din salarii realizat la locul de muncă unde are înregistrată funcţia de bază, fără a se lua în considerare faptul că beneficiază de pensie de urmaş.

Pentru a beneficia de deducere, persoana respectivă (soţia) trebuie să aibă declarată funcţia de bază la societatea dvs. În sens contrar, va beneficia de deducere la angajatorul unde are declarată funcţia de bază.

Raspuns:

Din punct de vedere contabil, mortalităţile animalelor se înregistrează drept cheltuieli operaţionale ale perioadei. Întrucât din punct de vedere fiscal nu există prevederi specifice activităţii dvs., considerăm ca aceste pierderi pot fi clasificate fie ca „pierderi tehnologice în cadrul procesului de producţie” respectiv în cadrul activităţii de creştere animale, fie ca pierderi apărute pe parcursul activităţii de comercializare a animalelor.

Potrivit normelor metodologice aferente art. 21 din Codul fiscal, pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu reprezintă cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. În cazul în care societatea dvs. se ocupă cu creşterea de bovine, potrivit specificului activităţii ar trebui să existe norme privind rata mortalităţii animalelor în această industrie. În acest caz societatea dvs. ar trebui să stabilească la nivel intern rata de mortalitate a animalelor considerată ca fiind normală acestui tip de activitate. Considerând că activitatea societăţii dvs. se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale ce reglementează această activitate şi că se iau măsurile necesare pentru a diminua cât mai mult posibil rata mortalităţii, considerăm că puteţi susţine deductibilitatea acestor cheltuieli. În cazul în care pierderile nu se încadrează în normele stabilite, diferenţele ce depăşesc normele vor fi considerate cheltuieli nedeductibile.

În ceea ce priveşte pierderile apărute pe parcursul activităţii de comercializare a animalelor, în cazul în care societatea dvs. realizează activitate de comerţ, considerăm că mortalităţile animalelor ce au loc în procesul normal de desfăşurare a activităţii societăţii dvs. pot fi asimilate perisabilităţilor, dacă ulterior decesului acestea nu mai pot fi valorificate.

Prin perisabilităţi, în sensul prevederilor HG 831/2004, se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică).

Potrivit prevederilor art. 2 din HG 831/2004, nu constituie perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă majoră.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, cheltuielile cu perisabilităţile sunt deductibile în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit normelor metodologice, nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu.

Cu toate acestea, comerţul cu animale vii nu face obiectul prevederilor HG 831/2004, şi drept urmare considerăm că nu se pot aplica reglementările fiscale referitoare la perisabilităţi. Prevederile HG 831/2004 se aplică în cazul dvs. doar pentru comerţul cu produse alimentare.

În cadrul activităţii dvs. considerăm că, în cazul în care se înregistrează decese la animale, acestea trebuie constatate de către un medic veterinar. În cazul în care decesul este cauzat de către o epidemie, acesta poate fi considerat caz de forţă majoră iar cheltuielile sunt considerate deductibile. În cazul în care decesul este cauzat din alte motive care nu ţin de controlul societăţii ci sunt cauzate de diverse boli (sau alte cauze), pentru care societatea a întreprins toate demersurile necesare evitării apariţiei acestora, de asemenea considerăm că pierderile sunt deductibile.

În cazul în care din actul de constatare medico-veterinar nu rezultă că decesul s-a produs din culpa societăţii considerăm că cheltuielile cu mortalităţile pot fi considerate deductibile la calculul impozitului pe profit.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 69 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, „dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit”.

Potrivit prevederilor art. 249 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

„pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie. În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit.”

Cu alte cuvinte, considerăm că în cazul în care rezultatul reportat cumulat la 2009 este negativ, profitul din 2010 va trebui utilizat cu prioritate la acoperirea pierderii reportate. În cazul în care profitul din 2010 nu este utilizat în totalitate pentru acoperirea pierderii diferenţa o puteţi repartiza şi pe alte destinaţii.

Profitul din 2010 ar putea fi utilizat în alte scopuri decât acoperirea pierderii din 2009 în cazul în care pierderea din 2009 poate fi acoperită din rezultatele reportate ale anilor precedenţi (de ex. 2007, 2008, etc.).

Raspuns:

Potrivit art. 38 din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, incepand cu 2011, daca suma reprezentand indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca platite de catre firma dvs. angajatilor depaseste valoarea contributiei CCI datorata pentru luna respectiva, veti avea la sfarsitul lunii de recuperat diferenta respectiva de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Soldul debitor nu-l veti mai reporta in declaratia 102 in lunile urmatoare, ci acesta va trebui recuperat de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Art. 38 – (1) Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă.

(2) Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Pentru anul 2010 aceste sume se pot recupera si din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.

Totusi, daca la sfarsitul anului 2010 aveti sold debitor de recuperat de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, acesta nu se poate reporta in continuare in anul 2011 si in acest caz va trebui sa solicitati returnarea sumei respective.

Potrivit prevederilor art. 77 din OMS 60/2006, pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se ataşează Declaraţia privind obligaţiile de plată prevăzută la art. 1, precum şi, după caz, dovada achitării contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea.Cererea va fi analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, care va întocmi referatul de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, după caz, de respingere cu motivarea acesteia, referat avizat de personalul împuternicit să exercite viza CFP. Referatul […] semnat de directorul executiv al Direcţiei management şi economică, va fi supus aprobării preşedintelui – director general, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13. Pe baza referatului aprobat se întocmesc: ordonanţarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 14 sau, după caz, comunicarea de respingere a plăţii prevăzută în anexa nr. 15. În termen de 30 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurări de sănătate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a plăţii. După efectuarea plăţii, dosarul se arhivează la compartimentul de specialitate.

Pentru a tine evidenta sumelor de recuperat sau reportate, va trebui sa completati in anexa 1 din formularul de declaratie la FNUASS din 2010, la coloana K. sumele de recuperat din lunile precedente pentru care nu s-a solicitat restituire iar la coloana L. sumele de recuperat din lunile precedente pe care le compensati cu suma datorata pentru contributia CCI pentru luna curenta. Soldul de plata (coloana M), sau de recuperat (coloana N) ar trebui sa coincida cu soldul din balanta dvs., mai putin suma pentru care s-a solicitat restituire care nu se va mai prelua in declaratie.

In ceea ce priveste modalitatea de inregistrare in contabilitate, pentru 2010 aceasta este urmatoarea:

6451 = 4315 cu suma datorata pentru CCI pentru luna respectiva

4315 = 423 cu suma suportata din CCI platita de angajator

Raspuns:

Din punct de vedere contabil,

Conform art. 124 alin. (5) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, “dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului “Capital şi rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială”.

Potrivit art. 123 alin. (1) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, “in cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării”.

In concluzie, din punct de vedere contabil, diferenta obtinuta in urma reevaluarii in cazul dvs se va inregistra pe cheltuieli (6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor), iar amortizarea contabila se va calcula pornind de la valoarea reevaluata.