Pentru mai multe detalii va invitam sa cititi articoul nostru publicat pe website-ul avocatnet.

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal:

2. activitate dependentă – orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare;

2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

2.2. În cazul reconsiderării unei activități ca activitate dependentă, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază

Potrivit pct 1 din normele metodologice de aplicare a art. 7 din Codul fiscal,

O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfășoară activitatea nu reflectă conținutul economic al acestuia. Activitățile desfășurate în mod independent, în condițiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum și drepturile de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activități dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 și 2.2 din Codul fiscal.

In baza prevederilor citate mai sus, consideram ca riscul reclasificarii contractului la care faceti referire este unul redus tinand cont de calitatea profesionala a persoanei respective. Totusi, consideram ca prevederi contractuale de natura celor precizate care fac referire la prestarea activitatii in conditii de dependenta pot naste interpretari nefavorabile societatii din partea autoritatii fiscale.

Raspuns:

Decretul – Lege 122/1990 este actul normativ care reglementeaza autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine. Initial acesta prevedea si tratamentul fiscal aplicabil in cazul salarizarii personalului roman si strain. Parte dintre prevederile acestui Decret-lege au fost abrogate astfel:

• Ordonanta nr. 24 din 26.07.1996 – au fost abrogate art. 5, art. 6 si art. 16;

• Ordonanta de Urgenta nr. 32 din 16.06.1997.

HG 1222/1990 era actul normativ care prevedea regimul impozitelor şi taxelor aplicabile la momentul respectiv reprezentanţelor din România ale societăţilor comerciale sau organizaţiilor economice străine, precum şi drepturile şi obligaţiile legate de salarizarea personalului român. Mare parte dintre prevederile HG 1222/1990 au fost abrogate astfel:

• Lege nr. 32 din 29.03.1991 au fost abrogate art. 7, art. 14 si Anexa 3;

• Hotarâre nr. 466 din 05.07.1991 au fost abrogate art. 13, art. 14 si Anexa 4;

• Ordonanta nr. 14 din 17.08.1992 au fost abrogate art. 5;

• Ordonanta nr. 24 din 26.07.1996 au fost abrogate art. 2, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 8, art. 9, art. 10, art. 14, Anexa 1 si Anexa 2.

In prezent obligatiile reprezentantei in calitatea sa de angajator sunt cele prevazute in Codul fiscal si sunt aceleasi ca si in cazul oricarui alt angajator. In acest sens se platesc impozitul pe salarii si contributiile sociale obligatorii si se depun declaratiile 112 si 210. Totodata reprezentantele completeaza si Revisal.

Raspuns:

În primul rând pentru a stabili regimul TVA aplicabil ar trebui mai întâi stabilit dacă aceste operaţiuni intră sau nu în sfera TVA.

Astfel, potrivit prevederilor art. 126 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) operaţiunile care, în sensul art. 128 – 130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acţionând ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2);

Potrivit prevederilor art. 127 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

[…]

(3) Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.

Potrivit normelor metodologice de aplicare a art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se consideră că nu acționează de o manieră independentă persoana care desfășoară o activitate dependentă potrivit art. 7 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) din Codul fiscal, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

Potrivit normelor de aplicare a art 55 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

– părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;

– partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea;

– persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

– plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, şi alte cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;

– persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.

CONCLUZIE: În opinia noastră, aceste venituri reprezintă tantieme plătite membrilor consiliului de administraţie. În opinia noastră, potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal coroborate cu prevederile art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, aceste indemnizaţii nu fac obiectul taxei pe valoare adăugată. Considerăm că aceste indemnizaţii reprezintă venituri obţinute în urma desfăşurării unei activităţi dependente, fiind asimilate, potrivit art. 55 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, veniturilor din salarii.

Cu toate acestea, chiar dacă societatea ar fi achiziţionat servicii (altele decât cele analizate mai sus) de la persoane fizice străine care ar fi intrat în sfera TVA, considerăm că societatea ar fi fost întradevăr persoana obligată la plata TVA conform prevederilor art. 150 din Codul fiscal dar plata TVA s-ar fi efectuat prin procedeul taxării inverse conform prevederilor art. 157 alin. (2).

Raspuns:

Conform prevederilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii:

Art. 257

[…]

(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%*), care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 107/2010 de la data de 1 ianuarie 2011
f)**) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) – d), alin. (21) şi (22) şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

_____________
*) Pentru anul 2009, cota datorată de angajat, reglementată de prezentul articol, a fost stabilită la 5,5%. Cota respectivă se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009. (art. 1 din O.U.G. Nr. 226/2008)
**) Prevederile lit. f) teza finală au fost declarate neconstituţionale prin D.C.C. nr. 335/2011, publicată în M.Of. nr. 355 din 23 mai 2011, în măsura în care se interpretează că valoarea contribuţiei minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe ţară, lunar. Potrivit art. 147 alin. 1 din Constituţie, “Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

In opinia noastra din interpretarea prevederilor legale citate mai sus consideram ca in cazul in care asociatul respectiv are incheiat contract de munca si obtine venituri din salarii nu ar trebui sa mai plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate indiferent de valoarea veniturilor din salarii obtinute. Intradevar poate exista situatia in care veniturile din salarii nu depasesc un salariu minim brut pe tara lunar atata vreme cat contractul de munca incheiat este cu timp partial pentru o ora pe zi. Automat baza de calcul este mai mica decat limita dar consideram ca acest lucru nu are impact in interpretarea acestor prevederi.

Am intalnit interpretari ale altor consultanti care sunt de parere ca limitarea prevazuta la lit. f) dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar face referire la veniturile din salarii, in sensul ca daca veniturile din salarii nu se ridica la suma respectiva atunci ar trebui platita contributia la asigurarile sociale de sanatate si pentru veniturile din dividende.

In opinia noastra doar prima negatie din textul frazei face referire la veniturile din salarii si anume ca se plateste contributia numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) – d). In opinia noastra, cea de a doua negatie dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar se refera la veniturile prevazute la lit f) (i.e. dividende).

Mai mult decat atat, interpretarea cum că valoarea contribuţiei minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe ţară, lunar a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala.