Probleme obtinere certificat de atestare impozit platit in Romania de catre nerezidenti persoane juridice

Intrebare: O societate din Romania are incheiate contracte de comision cu o persoana juridica din Franta si o persoana fizica din Turcia. In trecut am procedat la impozitarea comisioanelor platite de catre societatea din Romania catre societatea din Franta prin aplicarea unei cote de 10% si catre persoana fizica din Turcia prin aplicarea unei cote de 6% conform conventiilor de evitare a dublei impuneri. Anul acesta am incercat sa obtinem un certificat de atestare a impozitului platit pentru societatea din Franta dar ni s-a refuzat de catre cei de la Administratie pe motiv ca certificatul de rezidenta fiscala primit din Franta, nu are forma corespunzatoare. Va rugam sa ne oferiti detalii cu privire la forma in care sa solicitam partenerilor externi certificatele de rezidenta si detalii cu privire la modul de obtinere a certificatelor de atestare a platii impozitelor.

Raspuns:

Referitor la intrebarea dvs. cu privire la impozitul retinut la sursa pentru veniturile platite de societatea din Romania persoanelor nerezidente din Franta sau Turcia si la procedura de obtinere a certificatelor de atestare a platii impozitului, va rugam sa gasiti mai jos comentariile noastre.

Venituri impozabile

Conform art. 115 din legea 571/2003 privind Codul Fiscal, fac obiectul impozitului cu retinere la sursa in Romania, urmatoarele categorii de venituri obtinute de nerezidenti, indiferent daca acestea sunt obtinute in Romania sau in strainatate:

„a) dividende de la un rezident;

b) dobânzi de la un rezident;

c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;

d) redevenţe de la un rezident;

e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;

f) comisioane de la un rezident;

g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;

k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

l) venituri din profesii independente desfăşurate în România – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;

m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;

n) *** Abrogată de L. Nr. 163/2005

o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singură zi de joc.

q) venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.”

In continuare ne vom concentra doar pe aspectele fiscale referitoare la comisioanele platite de societatea din Romania.

Impozit retinut

Conform art. 116 din legea 571/2003 privind Codul Fiscal aceste venituri (comisioane) se impoziteaza in Romania prin retinerea unui impozit de 16%.

Totusi conform art. 118 din legea 571/2003 privind Codul Fiscal, daca beneficiarul venitului este rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, venitul respectiv se poate impozita utilizand cota de impozit din conventie in cazul in care aceasta este mai favorabila decat cea prevazuta in Codul Fiscal.

Conform aceluiasi articol (118), pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia aplicării legislaţiei Uniunii Europene.

Autoritatea competenta atat in cazul Frantei cat si in cazul Turciei este autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa acestora, oricare altă autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.

Conform conventiei de evitare a dublei impuneri dintre Romania si Franta, veniturile din comisioane nu sunt tratate intr-un capitol distinct, iar noi consideram ca acestea se incadreaza la capitolul „Beneficiile intrprinderilor”. In cazul in care beneficiarul venitului va furnizeaza un certificat de rezidenta fiscala din Franta, consideram ca dvs. in calitate de platitor de venituri nu mai aveti obligatia retinerii de impozit in Romania, veniturile fiind impozitate in Franta.

In ceea ce priveste conventia de evitare a dublei impuneri dintre Romania si Turcia, conform alin. 7, art. 7 „Beneficiile intreprinderilor”: Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, plăţile efectuate unui intermediar, unui comisionar general sau oricărei alte persoane asimilată unui astfel de intermediar sau comisionar de către legislaţia fiscală a statului contractant din care provine o asemenea plată, pot fi impuse în acel stat, însă impozitul astfel stabilit nu va depăşi 6 la sută din sumă brută a comisioanelor. Totuşi, cînd beneficiarul efectiv al comisionului, fiind rezident al celuilalt stat contractant, are în primul stat menţionat un sediu permanent de care este legată în mod efectiv activitatea generatoare de comisioane, dispoziţiile precedente ale acestui paragraf nu vor fi aplicate. În acest caz se vor aplica celelalte dispoziţii ale acestui articol.

Astfel, procentul aplicabil in cazul veniturilor din comisioane platite rezidentilor din Turcia este de 6%, in cazul in care acestia va furnizeaza un certificat de rezidenta fiscala.

Aspecte referitoare la continutul certificatului de rezidenta fiscala

Certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul persoanei juridice române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau titlul V, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă.

Aspecte referitoare la forma certificatului de rezidenta fiscala

În certificatul de rezidenţă fiscală, prezentat de nerezidenţii care au obţinut venituri din România, trebuie să se ateste că aceştia au fost rezidenţi în statele cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, în anul/perioada obţinerii veniturilor sau în anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenţă fiscală.

Plătitorul de venit este răspunzător pentru primirea în termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenţă fiscală şi pentru aplicarea prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state.

„Forma şi conţinutul certificatului de rezidenţă fiscală pentru nerezidenţi sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenţă al beneficiarului venitului”. Certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să cuprindă, în principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum şi a autorităţii care a emis certificatul de rezidenţă fiscală, ca de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscală, menţiunea că este rezident fiscal în statul emitent, precum şi data emiterii certificatului sau a documentului.

Exista prevederi legale cu privire la formatul certificatului de rezidenta fiscala, dar acestea se refera doar la certificatele de rezidenta emise de autoritatile fiscale romane. Nu am identificat prevederi legale referitoare la formatul certificatelor de rezidenta fiscala furnizate de partenerii straini, ci doar reglementari referitoare la continutul minim de informatii dupa cum este prezentat mai sus.

Recuperarea impozitului platit in plus sau eronat

În cazul în care s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut în plus poate fi restituită la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.

Pentru restituirea impozitului reţinut în plus din veniturile plătite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului plătit în plus la plătitorul de venit rezident român.

Procedura de restituire se va realiza conform prevederilor Codului de procedură fiscală.

Declaratii anuale privind retinerea la sursa

Cadru legal: Conform art. 119 din legea 571/2003, „plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat”.

Certificate de atestare a impozitului platit de nerezidenti

Cadru legal: Conform art. 120 din legea 571/2003, orice nerezident poate depune, personal sau printr-un împuternicit, o cerere la autoritatea fiscală competentă, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el însuşi sau de o altă persoană, în numele său. Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi. Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Prevederilor OMF 1798/1998 pentru aprobarea formularisticii referitoare la aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi stabilirea competenţelor privind semnarea acestor formulare ofera detalii cu privire la modelul de cerere ce trebuie depusa pentru solicitarea certificatului de atestare a platii impozitului si cu privire la modelul certificatului in sine.

This entry was posted in Fiscalitate - contabilitate and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.