Aspecte TVA – productie in regim lohn

Intrebare: O societate comerciala din Romania doreste sa desfasoare activitate de productie, mai exact va primi materie prima de la furnizorul din Germania care va fi prelucrata de societatea din Romania, ulterior dupa prelucrare va fi trimisa furnizorului din Germania. In concluzie, modalitatea de lucru va fi cea prin operatiuni de nontransfer.

Ce trebuie sa avem in vedere cand este vorba de nontransfer si daca este este obligatoriu pentru aceasta operatiune sa folosim toate materialele necesare prelucrarii numai de la furnizorul din Germania ?

Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 128 alin. (12) lit. f) din Codul fiscal, considerăm că expedierea sau transportul unor bunuri dintr-un stat membru în România de către o persoană impozabilă stabilită în acel stat membru, pentru prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în România, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din acel stat membru de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial reprezintă nontransfer.

Potrivit prevederilor normelor de aplicare ale art. 133 din Codul fiscal, în situaţia în care pe teritoriul României se efectuează lucrări şi evaluări ale bunurilor mobile corporale de origine comunitară, persoana care primeşte bunurile în vederea realizării lucrărilor trebuie să înscrie bunurile în registrul bunurilor primite prevăzut la pct. 79 din normele de aplicare ale Titlului VI din Codului fiscal. […] Pentru determinarea locului prestării acestor servicii se vor aplica, în funcţie de statutul beneficiarului, prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) din Codul fiscal.

Potrivit punctul 79 din normele de aplicare ale Titlului VI din Codului fiscal, fiecare persoană impozabilă trebuie să ţină un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România sau care au fost importate în România ori achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România, cu excepţia situaţiilor în care prin ordin al ministrului finanţelor publice nu se impune o asemenea obligaţie. Registrul bunurilor primite nu trebuie ţinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecţionare activă.

Acest registru va cuprinde:

1. denumirea şi adresa expeditorului;

2. un număr de ordine;

3. data primirii bunurilor;

4. descrierea bunurilor primite;

5. cantitatea bunurilor primite;

6. data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare;

7. cantitatea şi descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după expertizare sau prelucrare;

8. cantitatea şi descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;

9. o menţiune referitoare la documentele emise în legătură cu serviciile prestate, precum şi data emiterii acestor documente.

Un model orientativ este prezentat în Anexa 4 la OMEF 1372/2008 privind organizarea evidenţei în scopul TVA, pe care vi-l ataşăm în continuare:

Potrivit prevederilor OMFP 3417/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operaţiunile pluripartite din Comunitate, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, […], operaţiunea la care faceţi referire este similară unei operaţiuni pluripartite, în cazul în care pe lângă operaţiunile pe care le efectuaţi dvs. mai este implicată si o altă persoană care vă furnizează dvs. sau societăţii din Germania servicii sau alte materiale pentru prelucrarea bunurilor primite din Germania, sau bunurile respective sunt transportate şi către o altă persoană tot pentru prelucrare.

Pentru a aplica măsurile de simplificare prevăzute în Anexa 1 la OMFP 3417/2009 în cazul operaţiunilor pluripartite, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) contractorul principal:

1. este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru în care este stabilit (i.e. societatea din Germania este înregistrată în scopuri de TVA în Germania);

2. nu are un cod de înregistrare în scopuri de TVA în statul membru în care sunt realizate efectiv lucrările asupra bunurilor mobile corporale (i.e. societatea din Germania nu este înregistrată în scopuri de TVA în România);

3. transmite codul său de înregistrare în scopuri de TVA părţii/părţilor cocontractante (i.e. societatea din Germania are un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA pe care îl transmite societăţii din România);

b) ceilalţi operatori economici implicaţi sunt persoane impozabile din perspectiva TVA;

c) produsele prelucrate se vor întoarce în statul membru în care contractorul principal este stabilit şi care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA transmis de contractorul principal.

În concluzie, considerăm că pentru bunurile primite din Germania dvs. aveţi obligaţia întocmirii registrului bunurilor primite în conformitate cu prevederile de mai sus. Operaţiunea reprezintă un nontransfer şi nu va fi tratată nici ca o livrare intracomunitară în Germania şi nici ca o achiziţie intracomunitară în România.

Serviciile de prelucrare pe care societatea dvs. le prestează societăţii din Germania au locul prestării în Germania conform prevederilor art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, iar factura pe care dvs. o veţi emite este fără TVA întrucât prestarea de servicii în cazul acesta este neimpozabilă în România. Aceste operaţiuni trebuie declarate în declaraţia recapitulativă VIES (cod 390) şi de asemenea societatea dvs. trebuie să fie înregistrată în Registrul Operatorilor Intracomunitari.

Baza impozabilă, suma pe care dvs. o facturaţi trebuie să includă contravaloarea ce trebuie primită pentru serviciile prestate, inclusiv pentru serviciile şi materialele achiziţionate de dvs. de la alte persoane. Materialele achiziţionate de dvs. de la terţe persoane sunt considerate accesorii serviciilor prestate. În opinia noastră, prevederile fiscale nu vă împiedică să utilizaţi pentru desfăşurarea activităţii de producţie şi alte materiale decât cele primite din Germania.

This entry was posted in Fiscalitate - contabilitate and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

6 Responses to Aspecte TVA – productie in regim lohn

  1. Cristian says:

    Multumesc pentru descrierea acestui aspect, dar as dori sa obtin o informatie suplimentara referitoare la acest subiect :
    SC A din Romania lucreaza in Lohn pentru B din alt stat membru. Dupa realizarea productiei, B dispune transferul produselor catre C , o firma din Romania care sa mai efectueze lucrari suplimentare asupra acelui produs care ulterior va ajunge la B.
    Intrebarea mea ar fi urmatoarea :
    A poate factura catre B fara TVA in momentului transferului catre C sau doar in momentul in care vr parasi marfurile tara.
    Daca e posibil as dori un raspuns la adresa : sv.cristian@gmail.com

    • Bogdan Costea says:

      In cazul dvs. vb. despre o operatiune pluripartita clasica. In anexa I la OMF 3417/2009, cazul 3 exemplificat la art. 12 este similar schemei descrisa de dvs. Indiferent daca se aplica sau nu masurile de simplificare in cazul transportului bunurilor, locul prestarii serviciilor atat de catre A cat si de catre C este considerat in statul lui B, iar facturile se emit fara TVA, indiferent de locatia bunurilor la momentul facturarii, potrivit art. 133 alin. 2 din CF. Locul prestarii se stabileste in functie de prevederile art. 133. Atata vreme cat B nu este stabilit in Romania pentru aceasta prestare de servicii, adica nu are un sediu fix aici caruia i se presteaza serviciile serviciile respective, locul prestarii este in statul lui B iar operatiunea este neimpozabila in Romania factura facandu-se fara TVA.

      Mai multe detalii gasiti in prevederile OMF 3417/2009 cu privire la ce obligatii are atat A cat si C in cazul in care aplica masurile de simplificare, completarea registrului nontransferurilori, a registrului bunurilor primite, etc.

  2. cris says:

    Am si eu urmatorul caz:
    Societatea A din SM1 are contract de prestari servicii cu firma B din Romania SM2. Firma B din Romania SM2 are la randul sau contract de prestari servicii cu firma C din Romania SM2. Marfa este trimisa de la A din SM1 direct la C din SM2 pentru prelucrare dupa care este trimisa de C din SM2 direct catre A din SM1. Facturile circula de la B din SM1 catre A din SM2 (fara tva) si de la C din SM2 catre B din SM2 (cu tva).
    Intrebarea mea este care firma din Romania trebuie sa tina registrul nontransferurilor, firma B sau firma C, avand in vedere ca nu firma B primeste marfa ci firma C in numele lui B?

    • Bogdan Costea says:

      Buna ziua,

      In cazul in care aveti intrebari pe care doriti sa ni le adresati prin intermediul serviciului de consultanta gratuita, va rugam sa cititi mai intai termenii si conditiile si sa va conformati acestora.

      Va multumim

Comments are closed.