Marţi, 22 martie 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29 din 20 martie 2011. Având în vedere dificultăţile generate de criza economico-financiară, în scopul prevenirii acumulării de către contribuabili de noi datorii în raport cu autoritățile fiscale, Guvernul României a adoptat noi dispoziții ce au ca obiect acordarea posibilității de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Astfel, organele fiscale competente pot acorda, la cererea contribuabilului, înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani. Eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Eşalonarea la plată nu se acordă, printre altele, pentru obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 1.500 lei în cazul persoanelor juridice; obligaţiile fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, care şi-a pierdut valabilitate; etc.

Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul fiscal competent în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale şi de capacitatea financiară de plată a contribuabilului.

Pentru acordarea eşalonării, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

-Să aibă depuse toate declaraţiile fiscale;

-Să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti, dar să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare;

-În termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, să constituie garanţia de plată;

-Să nu se afle în procedura insolvenţei;

-Să nu se afle în dizolvare;

Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, se datorează şi se calculează dobânzi, la nivelul stabilit potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Prin excepţie, nivelul dobânzii poate fi de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în care contribuabilul constituie o anumită garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului. În scurt timp, prin ordin al ministrului finanţelor publice, va fi adoptată și o procedură de aplicare a acestor dispoziţii.

Mai multe detalii puteţi găsi aici.

Modificări ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Marţi, 22 martie 2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul 1032 din 10 martie 2011. Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, a fost abrogată prin Ordin nr. 1032 din 10 martie 2011, emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Acest act normativ adopta o nouă Metodologie de calcul pentru contribuţiile şi taxele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-j), p), q) şi s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

În ceea ce priveşte modul de calcul al taxei pentru ambalaje, se aduc clarificări cu privire la momentul la care se consideră introduse pe piaţa naţională ambalajele achiziţionate din afara spaţiului naţional. Momentul introducerii pe piaţă este momentul achiziţiei.

Noua formulă matematică de calcul a taxei pentru ambalaje este următoarea:

Contribuţia = Max{[(Q_PET * R_PET – q_PET) + (Q_Al * R_Al – q_Al)]; Σ(Q_i * R_i – q_ri); (Q_t * R – Σq_ri); (Q_t * V – Σq_vi)}* 2,

unde:

Q_PET – cantitatea de ambalaje din PET introdusă pe piaţa naţională;

Q_Al – cantitatea de ambalaje din aluminiu introdusă pe piaţa naţională;

R_PET – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;

R_Al – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;

Q_i – cantitatea de ambalaje din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn introdusă pe piaţa naţională;

R_i – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;

Q_t – cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională;

R – obiectivul global de valorificare prin reciclare;

V – obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;

q_PET – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;

q_Al – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;

q_ri – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

q_vi – cantitatea valorificată efectiv din materialul i, respectiv oricare dintre materialele introduse pe piaţa naţională, prin orice operaţie, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

Se aduc precizări conform cărora, operatorii economici responsabili care realizează obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje în mod individual trebuie să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor justificative contabile şi extracontabile, pentru:

a) cantităţile de ambalaje/deşeuri de ambalaje proprii produse/preluate/colectate de pe piaţa naţională;

b) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prin mijloace proprii;

c) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii încredinţate, în baza unui contract, unui operator economic valorificator sau unui operator economic care deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;

d) cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii din lemn încredinţate persoanelor fizice drept combustibil alternativ la lemnele pentru foc;

e) trasabilitatea deşeurilor de ambalaje proprii, pe tip de material, de la producătorul de deşeuri până la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic/persoana fizică ce deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie.

În cazul operatorilor care optează pentru transferul responsabilităţii obligaţiile rămân aceleaşi, cu precizarea expresă în noua metodologie că pot face obiectul contractului de transfer a responsabilitatii de valorificare a deşeurilor de ambalaje doar ambalajele introduse pe piaţa naţională începând cu luna în care a fost încheiat contractul.

Mai multe detalii puteţi găsi aici.

În această informare vă vom prezenta pe scurt doar modificările aduse Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal. Pentru mai multe detalii puteţi descărca varianta completă a Hotărârii de Guvern de aici.

Contribuţii sociale

• Normele de aplicare vin cu un exemplu foarte util de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pe care îl prezentăm în continuare:

Exemplu de calcul a contribuţiei de asigurǎri sociale datoratǎ de angajator:

Se folosesc urmǎtoarele simboluri:

N = cota de contribuţie pentru condiţii normale de muncǎ (31,3%);

D = cota de contribuţie pentru condiţii deosebite de muncǎ (36,3%);

S = cota de contribuţie pentru condiţii speciale de muncǎ (41,3%);

BCA = baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurǎri sociale (câştig brut realizat, dar nu mai mult de 5 ori câştigul salarial mediu brut);

TV = suma câştigurilor realizate la nivel de angajator;

TVN = suma câştigurilor realizate în condiţii normale de muncǎ la nivel de angajator;

TVD = suma câştigurilor realizate în condiţii deosebite de muncǎ la nivel de angajator;

TVS = suma câştigurilor realizate în condiţii speciale de muncǎ la nivel de angajator;

NA = 20,8% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncǎ (31,3% – 10,5% = 20,8%);

DA = 25,8% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncǎ (36,3% – 10,5% = 25,8%);

SA = 30,8% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncǎ (41,3% – 10,5% = 30,8%);

BCP = baza de calcul plafonatǎ pentru calculul contribuţiei de asigurǎri sociale datorate de angajator (numărul de asiguraţi x 5 câştiguri salariale medii brute).

CAS datorată de asigurat = BCA x 10,5 %

CAS datorată de angajator

Varianta I. – Dacă suma câştigurilor realizate nu depăşeşte BCP:

CAS datorată de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA

Varianta II. – Dacă suma câştigurilor realizate depăşeşte BCP:

CAS datorată de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP/TV

Câştigul salarial mediu brut luat în calcul = 2.022 lei

Se presupune cǎ angajatorul are 4 salariaţi. În aceste condiţii: BCP este 4 salariaţi x 5x 2.022 lei = 40.440 lei

CAS datorată de angajator:

(15.500 x 20,8/100 + 11.775 x 25,8/100 + 28.225 x 30,8/100) x 40.440/55.500 = 10.897 lei

• Se explică noţiunea de loc de prestare a venitului ca fiind persoana fizică sau juridică ce are calitatea de angajator sau este asimilată angajatorului.
• Din păcate această Hotărâre de Guvern nu vine cu lămuriri referitoare la prevederile art. 296¹⁵ lit. p) din Codul fiscal, conform cărora avantajele în natură nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale. În opinia Viboal Consulting acest paragraf conţine o eroare, întrucât potrivit prevederilor art. 296⁴ lit. o) din Codul fiscal şi a normelor publicate cu această ocazie, considerăm că rezultă faptul că avantajele intră în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale, cu excepţiile specifice prevăzute la art. 296¹⁶ din Codul fiscal.

În această informare vă vom prezenta pe scurt doar modificările aduse Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal. Pentru mai multe detalii puteţi descărca varianta completă a Hotărârii de Guvern de aici.

Taxa pe valoare adăugată

Persoane impozabile şi activitatea economică

• Se modifică prevederile conform cărora livrarea obiectelor de cult religios nu constituia activitate economică. Acum doar livrarea obiectelor de cult religios de către organisme de cult religios nu constituie activitate economică, diferenţa constând astfel în natura persoanei ce desfăşoară această activitate.

Livrarea de bunuri

• În cazul contractelor de leasing financiar având ca obiect bunuri mobile corporale, care se reziliază, se consideră că bunurile sunt lipsă din gestiunea locatorului/finanţatorului, ce sunt asimilate unor livrări de bunuri efectuate cu plată pentru care se datorează TVA, la expirarea termenului-limită prevăzut în contract pentru restituirea bunului de către utilizator, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data rezilierii contractului. Aceasta este considerată o livrare către sine pentru care baza impozabilă se determină ca valoarea capitalului rămasă de facturat. În cazul în care bunurile sunt recuperate locatorul are dreptul să anuleze livrarea către sine.
• Pentru a nu fi considerată livrare de bunuri, bunurile acordate în mod gratuit în scopul stimulării vânzărilor sunt acele bunuri care sunt produse de persoana impozabilă în vederea vânzării sau sunt comercializate în mod obişnuit de către persoana impozabilă, acordate în mod gratuit clientului, numai în măsura în care sunt bunuri de acelaşi fel ca şi cele care sunt sau au fost livrate clientului. Atunci când bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor nu sunt produse de persoana impozabilă şi/sau nu sunt bunuri comercializate în mod obişnuit de persoana impozabilă şi/sau nu sunt de acelaşi fel ca şi cele care sunt sau au fost livrate clientului, acordarea gratuită a acestora nu va fi considerată livrare de bunuri dacă: se poate face dovada obiectivă a faptului că acestea pot fi utilizate de către client în legătură cu bunurile/serviciile pe care le-a achiziţionat de la respective persoană impozabilă sau au o valoare mai mica decât valoarea bunurilor/serviciilor achiziţionate de client.

Locul prestării serviciilor

• Facturile sau alte documente specifice pentru transportul internaţional de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de bunuri, prestat către persoane neimpozabile, precum şi pentru transportul internaţional de călători se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului naţional şi a celui internaţional. Orice scutire de taxă pentru servicii de transport, prevăzută la art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acordă pentru parcursul efectuat în interiorul ţării, în timp ce distanţa parcursă în afara ţării se consideră că nu are locul prestării în România şi nu se datorează taxa.
• Apar clarificări cu privire la conceptul de acces la un eveniment (dreptul de a intra la spectacole, piese de teatru, circ, evenimente sportive, evenimente educaţionale, participarea la conferinţe, seminarii, etc.)

Ajustarea bazei impozabile

• În cazul ajustării bazei impozabile, cota de TVA aplicabilă pentru ajustare este cota operaţiunii de bază. În cazul în care baza este exprimată în valută, cursul de schimb utilizat la ajustarea bazei este cel al operaţiunii de bază. În cazul în care operaţiunea de bază nu se poate identifica, cota TVA şi cursul folosite sunt cele de la data ajustării bazei de impozitare. În acest sens se modifică şi exemplul expus în normele de la articolul 135 din Codul fiscal.

Operaţiuni scutite

• Apar noi clarificări privind scutirea de TVA a reimportului de bunuri. Aceasta se aplică în măsura în care se aplică şi scutirea de taxe vamale pentru bunurile reintroduse pe teritoriul Comunităţii potrivit Codului vamal.

Dreptul de deducere a taxei

• Se acordă dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă de la un contribuabil declarat inactiv în cazul bunurilor supuse executării silite. În acest sens, pe facturile de achiziţie nu este obligatoriu să fie înscris codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit furnizorului. În acest caz, se ajustează şi taxa aferentă bunurilor astfel livrate, pentru care iniţial s-a colectat TVA datorită stării de inactivitate a persoanei impozabile.

În această informare vă vom prezenta pe scurt doar modificările aduse Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal. Pentru mai multe detalii puteţi descărca varianta completă a Hotărârii de Guvern de aici.

Impozitul pe veniturile obţiunte în România de nerezidenţi

• Se aduc clarificări cu privire la clasificarea sumelor plătite operatorilor de sateliţi de către societăţile de radio sau televiziune pentru utilizarea capacităţii de a transmite în mai multe zone geografice. Aceste sume nu constituie redevenţe dacă nu este transferată nicio tehnologie legată de satelit iar clientul nu se află în posesia satelitului atunci când realizează transmisiile. În situaţia în care proprietarul satelitului închiriaza satelitul unei terţe părţi, atunci suma plătită este considerată redevenţă.
• Se aduc clarificări cu privire la clasificarea sumelor plătite de un operator de reţea altui operator de reţea în baza unor acorduri de roaming. Aceste sume nu sunt considerate redevenţe dacă nu este utilizat efectiv un echipament de către plătitor.
• Sumele plătite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau televiziune reprezintă redevenţe.

Prin „plata unui venit” în sensul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se înţelege orice înţelegere convenită între părţi care conduce la stingerea obligaţiei contractuale.

În această informare vă vom prezenta pe scurt doar modificările aduse Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal. Pentru mai multe detalii puteţi descărca varianta completă a Hotărârii de Guvern de aici.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• ATENŢIE: Pentru încadrarea în condiţia prevăzută la art. 1121 lit. a) din Codul fiscal, persoana juridică română nu trebuie să înregistreze venituri din activităţile prevăzute la art. 112² alin. (6) din Codul fiscal. Încadrarea în categoria veniturilor de consultanţă şi management se efectuează prin analiza contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
• Persoanele juridice cu un singur salariat pentru care contractul de muncă încetează în cursul unei luni, societatea poate să-şi păstreze calitatea de microîntreprindere dacă în cursul lunii următoare este angajat alt salariat.
• Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru desfăşoară activităţi de natura celor prevăzute la art. 112² alin. (6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv.
• În cazul în care, în cursul anului fiscal, microîntreprinderea realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va înştiinţa organul fiscal cu privire la modificarea impozitului datorat prin depunerea declaraţiei de menţiuni (cod 010). Veniturile luate în calcul la stabilirea limitei de 100.000 euro sunt aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă în cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Cursul de schimb utilizat pentru calculul limitei este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent.